Noua mea clasă, care se numeşte 9F, a împodobit azi brăduţul moştenit de la vechea mea clasă: 12H. Fetelor, şi cei 2 băieţi, brăduţul vostru e pe mâini bune!!!
(proiect initiat de colega mea, Ana Gabriela Tanasa)
Un zâmbet
(proiect initiat de colega mea, Ana Gabriela Tanasa)
Elenaagachi's Weblog 
vai doamne cate amintiri:X, de ce ma faci mai nostalgica decat sunt?:))
merci frumos:)
ti iubesc!
abia astept sa ne revedem de Craciun, 12 H !! >:D< mi-e dooor de voi!
Ce tanara si plina de viata arati printre elevi!
Nus…cum ajung acasa, trece…
🙂
Copii frumosi. Se vede ca ati reusit sa aprindeti ceva in sufletul lor, dupa ochi se cunoaste.
Da, sunt cuminti, nefitzosi, inteligenti.Sunt multumita si de cei care au terminat si incep sa fiu incantata si de cei care au venit. Eu cred ca vorba are rol creator, cuvantul e ziditor, si mai cred (ca fraiera) in menirea meseriei mele…
In viata fiecarui elev exista (ori asa ar trebui sa fie) macar un profesor care ii va schimba radical existenta (in bine, desigur!). Eu am fost o norocoasa, am avut parte de doi. Au trecut muuuulti ani de cind am terminat scoala dar (inca) ii toooot pomenesc cu mult drag si cu adevarata recunostinta!
Draga Andreea, daca in toata cariera ta de pina acum ai reusit sa schimbi macar drumul unui singur elev inspre directia cea buna, e deja foarte mult! Si fii sigura ca acel elev nu te va uita toata viata! Ori eu stiu ca ai reusit asta pentru multi! Or fi unii sus-pusi , ori bogati, ori mai stiu eu cum, dar tu ai ceva de nepretuit: poti dormi bine noptile!Te sarut!
Te sarut, Stefana!