Ce vezi?

Ce vezi, l-am întrebat pe vatmanul de la metrou, tu mergând așa, mereu în întuneric, toată ziua?
Imi văd gândurile, spune acela, îmi construiesc o hartă stelară cu ele. Fiecare amintire e un scâncet de astre. Le-ai strâns în mijlocul cerului, ai fost avar, ai tot adunat. Câte amintiri se strâng într-o viața? Tot atâtea goluri în suflet!
Mergand în întuneric, îmi fac ordine în cap, mai arunc câte o amintire, mai trec peste un gol.
Nici nu-ți dai seama bine și, până la stația următoare, viața a și trecut !
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s