În şcolile comuniste pe care generaţia noastră le-a absolvit, burghezia era mereu aia rea, un fel de baba Cloanţa, pe care trebuia să o condamni de 100 de ori pe zi, iar comuniştii erau mereu ăia buni, bărbaţi muncitori şi transpiraţi, „tovarăşi” frumos pieptănaţi şi înţelegători care salvau naţia, luptând la nesfârşit cu burghezia, cu valorile ei, între care cele culturale erau cele mai dispreţuite…
Tovarăşii cu pricina erau aşa de luminaţi, încât, în dispreţul burgheziei (şi acum profi de „ştiinţe sociale” mai pronunţă ironic acest cuvânt!!!) au scos boierii din casele lor, i-au trimis la muncă silnică, ori prin puşcăriile politice, să moară pe acolo… şi, cu mintea lor scormonitoare şi genială, au băgat în frumoasele conace tot ce se putea: spitale, azile, orfelinate, instituţii, dar au băgat şi ţigani, despre care ştim cu toţii că nu sunt prea obişnuiţi cu luxul… ori cu igiena…
La Iaşi, de pildă, în fiecare dimineaţă când mergeam la facultate, trecând prin Păcurari, în dreptul unei case boiereşti, la aceeaşi oră, vedeam cum ţiganul care fusese strămutat de comunişti acolo îşi scotea calul din casă, unde dormise…
La toate astea mă gândesc când, aşa cum am mai spus cândva, bate vântul prin Casa Sofian…
Comuniştii, nu numai că au reuşit să spele creierii unei naţii, dar au realizat imensa performanţă de a o lipsi de identitate…
Frumosul dispare cu paşi repezi din jurul nostru…Chiar reconstituite, aceste case nu vor mai arăta niciodată bine pentru că nici arhitecţii nu mai sunt verticali şi inspiraţi.
Suntem o naţie de termopane şi de aparate de aer condiţionat. Şi tare mă tem că Preaînalţii vor folosi, în cazul Sofian, aceeaşi reţetă a mistificării pe care o văd pretutindeni prin ţară…
Biserica ortodoxă română se lăfăie acum într-un lux fără vreo noimă. Casele parohiale sunt mai înalte decât bisericile, bisericile noi le acoperă şi le eclipsează pe cele vechi, monumente de artă şi de bun gust… termopanele sunt nelipsite de la toate mănăstirile şi banii curg gârlă prin buzunarele unor lideri spirituali care ne propovăduiesc nouă că banul e ochiul dracului şi că suntem sub puterea lui…
Desfigurate de timp şi de nesimţire, casele vechi boiereşti vor mai trece o umilinţă: aceea de a fi prost recondiţionate, de asta pot fi sigură. Căci, ce cultură şi ce simţ estetic poţi cere de la prea marii zilei?? Oricare ar fi ei…
Aşa după cum am spus cândva, nu veţi găsi pe blogul acesta comentarii politice. Nu pentru că nu aş putea să le fac. Ci pentru că teoria mea e aceea că, ORICINE ne-ar conduce, de la orice nivel (biserică, stat, instituţie), el în sine nu are nicio valoare! E doar o haină, o piele, ce îmbracă un interes. Mai presus de el însuşi şi mai presus de micile noastre trebuinţe… Aşa că mă tot amuză, când se apropie „alegeri” de orice fel, patima pe care o pun unii de o parte sau de alta… E un amuzament negru şi suferind. Evident că nu mă amuz hohotind… Aşa cum bate vântul prin Casa Sofian, exact aşa bate prin toată politica românească, prin cultura românească, prin intelectul românilor, ale cărui rămăşiţe strălucesc mai ales când pleacă din ţară…
Comunismul fraged şi mustos, ca nişte pulpe de pui la rotisor, s-a instaurat definitiv în mintea multora dintre noi şi, ceea ce şi mai grav, se instalează, ca şi valoare dobândită, în mintea copiilor acelora cu creierele spălate…
Aşadar, pariem???
Casa Sofian o să arate, restaurată, mai hidos decât arată acum, o ruină???
Mulţumesc Andrei şi lui Răzvan Chirilă pentru că au avut curaj să intre şi să ia iamgini!
-
Urmărește
Urmăresc
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Elenaagachi's Weblog 
Bun demers !
sa speram ca respectivii sunt competenti de o asemenea misiune …
ah..eu n-am intrat ..
Pingback: Exodul « Elenaagachi’s Weblog·
…Ce nevoie avem de cultura adevarata cand ne simtim bine in sutele de moluri si hypermarketuri. ,,Valoarea noastra,, consta in cosul burdusit cu mii de lucruri inutile, cu care ne intoarcem victoriosi acasa in fiecare duminica.
Si tare ma gandesc ca aveti dreptate , reconditionata Casa Sofian va avea acea unica si binecunoscuta nuanta nedefinita, cum a capatat cladirea primariei, ,,Casa Vasescu,, , ,,Casa Buicliu,, sau ,,Casa Moscovici,,. Reconditionarea nu pastreaza elementele vechi si unice, materiale naturale,. Totul este strident , aceste case stau si spun : ,,Am haine noi, dar nu mai simt bine in ele,,….
Are dreptate Nicoleta, care enumera citeva cladiri din Botosani care atunci cind erau degradate macar aveau „stil”, acum sunt „infrumusetzate” cu vopsele de tencuiala de la hipermarchetul de bricolaj… De fapt, problema e mai complexa, au disparut zugravii autentici, cu penson si bidinea si s-au recalificat fosti muncitori de uzina in vopsitori cu trafaletul… Si mai e ceva, din comoditatea de a nu intretine dupa perioade relativ scurte, de citziva ani fatzadele, nu se mai folosesc varuri naturale colorate cu oxizi, care dadeau o culoare autentica, proaspata, igienica, mirosind placut, ci se aplica vopsele cu pigmentzi mult mai intensi, a caror „vigoare” cromatica fac sa vibreze strada ca dupa o manea…
Nu stiu, din pacate sau din fericire dar cred ca restaurarile cu vopsele de tencuiala de la hipermarchetul de bricolaj nu vor tine mult timp. In orasul meu la Sf. Gheorghe vad ca nu tine mai mult decat 1-2 ani…
Ai dreptate, mai socoteste si faptul ca oamenii nostri ”calificati” tare, care abia pot zugravi niste apartamente, au acum de facut munca de restaurare!!!!!
cautand pe web „case parohiale”, am vazut Casa Sofian; pentru o astfel de resedinta de patrimoniu este necesara o expertizare si restaurare; trebuie facta cerere pentru a fi trecuta pe lista monumentelor protejate din Botosani; o initiativa civica ar fi necesara in genul celei pt centrul bucurestiului (http://casecareplang.blogspot.com/) care sa contina fotografii expuse in public pt a sensibiliza comunitaatea locala. Daca doriti incetarea dezastrului o hotarare judecatorasca este singura masura eficienta cred. (chiar din partea comunitatii locale).
in speranta slvarii acestui monument, al dvs.,
stud.arh. sorin ghita
Draga Sorin, Casa Sofian nu avea ce sa caute la ”case parohiale” decat de curand… Statul a luat-o cu japca de la boier si a pus in ea tot ce muschii lui de stat ticalos au vrut. Casa este pe lista monumentelor, din cate stiu, si e expertizata. Daca o iau preotii, sper ca vor si avea cap destul sa o restaureze cum trebuie! Cat despre comunitatea locala, tu ce crezi: au si alte griji decat care si cui sa-i mai dea la picioare?
deja au inceput lucrarile ..
Oricine ar fi noul proprietar/ administrator va trebui sa restaureze sub avizul Comisiei Monumentelor. Liceul de arta din oras ar putea sa organizeze – ca tema de desen/ fotografie – o expozitie la care sa fie invitat cat mai mult public (cu sprijin din partea primariei); pot fi incluse cat mai multe astfel de cladiri de patrimoniu. Propunerea catre un cadru didactic/ director al liceului poate veni atat din partea elevilor – anterior sensibilizati – a dvs., sau a oricarui cetatean.
Casa Sofian este declarata „Valoare de patrimoniu cultural de interes national”(monumente istorice de valoare nationala exceptionala) prin Legea nr 5/20002 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-sectiunea a III-a „Zone Protejate”.
Asezamintele Sofian sunt incadrate la punctul 1″Monumente si ansambluri de arhitectura”, litera f)”Cladiri Civile Urbane”, nr de ordine 8.
Si eu consider ca restaurarea monumentului ii va sterge patina timpului, farmecul degajat din aspectul vetust ce releva vechimea ei si care ii confera valoare de monument.
Cred ca singurele lucrari care erau necesare, ar fi trebuit sa vizeze asigurarea stabilitatii ei prin interventii minime .
Exact!
Sunt seful de santier care se ocupa de consolidarea si restaurarea acestei cladiri, si mi-ar face o mare placere sa vorbim despre cea ce se intampla in acest moment pe santier, metoda aleasa de proiectant, viziunea arhitectului si opinia executantului.
Sunt pe santier dupa data de 11 ian 2010.
Foarte interesant! O sa va rog sa luati legatura cu sotul meu, este initiat in problemele tehnice!
http://dumitruagachi.wordpress.com/
Astept sa ne vedem iin ianuarie. ,,Casa Sofian” este un monument valoros pentru Botosani si in opinia mea trebuie promovat ca atare. Complexitatea interventiilor asupra structurii portante si a elementelor arhitecturale cu o valoare artistica mare fac din aceasta lucrare una interesanta si solicitanta dar care te stimuleaza sa iasa ceva bun si trainic.
Cu siguranta, va fi o discutie! Voi promova aici pe blog cat se poate Casa Sofian! E prea frumoasa sa fie restaurata in stilul hilar al zilelor noastre!!! De asemeni, o sa fac cat pot de multa galagie, impreuna cu prietenii mei, elevii Laurianului! Asta insemnand fotografii, impresii, postere prin oras… Sa speram ca actualii ei proprietari stiu ce fac!
Sarbatori fericite!
Pe unde se afla mai exact…?
Chiar in coasta liceului pedagogic…
este cea mai frunoasa cladire din oras!!!pacat ca au oprit lucrarile
Nu stiam ca s-au oprit…LA CE SA NE MAI ASTEPTAM???
Ma numesc Andra Ciobanu si sunt eleva la Liceul de Arta „Stefan Luchian”. Domnule Sorin Ghita si pentru ceilalti cunoscatori: S-au facut expozitii cu picturi „create” de elvi de la plastica si au fost expuse la Galeria de Arta cu diferite monumente istorice din Botosani, printre care Casa Sofian, centrul vechi etc , dar nu cu poze actuale. Referitor la oprirea reconstituirii: Dupa parerea mea casa este destul de mare, iar acum, pe timp „de criza” , cum se zice, nu cred ca proprietarul isi poate permite. Dar pe de-o parte e mai bine ca a ramas asa, dar pe de-o parte nu,pentru ca se va darma, iar ca amintire a existentei acestei case vor ramane doar fotografii. Va voi anunta atunci cand se vor face expozitii cu aceste monumente istorice, case. Sa stiti ca nu toti din acest oras sunt indiferenti. Sunt si oameni fascinati de aceste „simple cladiri”.
:’-(
Casa din stanga bisericii Icoanei din Bucuresti este o casa din sec al XIX-lea care apartine si ea bisericii. Este o casa splendida, cu sobe de Meissen si parchet din stejar, minunat impartita si cu o gradina plina de mister in spate. Unchiul meu, ginere de preot paroh din vremurile vechi, calugarit mai apoi ,a locuit in aceea casa pana in 2001. Inainte cu ceva vreme sa moara (in 2001) a vrut sa cumpere casa de la biserica. Iar refuzul a fost categoric: „casa nu se poate vinde pt ca s-ar creea precedent”. Dupa ce unchiul meu (MC Demetrescu, profesor la ASE) s-a dus, verisoara mea a plecat din casa, nedorind si pe buna dreptate sa investeasca in repararea unei case care nu-i apartine. De atunci casa cade un pic cate un pic. Mai intai, fara nici un motiv au taiat dudul din curte. Era un dud foarte gros deci foarte batran (nu stiu daca centenar) si perfect sanatos. Apoi a aparut un mare banner: „cautam investitori pentru aceasta casa”. Ideea e ca aceea casa va disparea, degeaba. Ma gandesc poate ca preotul de la Icoanei vrea sa castige niste bani cu terenul de sub casa sau… nici eu nu stiu. Ideea e ca puteau face din casa aceea un mic orfelinat, o bolnita, un mic azil pt batranii saraci sau pur si simplu singuri, sau chiar casa parohiala. Dar, nu, mai bine sa fie daramata atunci cand nu va mai putea fi reparata!
Rusine si tristete!
Din pacate, Raluca… Comunismul se pare ca nu mai e, ca si ideologie, dar mentalitatea comunista va ramane printre noi, ca o stafie intr-o casa bantuita.