La „mănăstiri”

Am revăzut, duminica, spectaculoasa Putnă a lui Ştefan cel Mare, cu, mai nou, lipsita de graţie , masiva şi inexpresiva ei pictură interioară.  Chiar nu au înţeles nimic de la înaintaşi diriguitorii bisericii!

În rest, vizitatori, de cele mai multe ori neiniţiaţi, care merg „la manastiri” fără prea mult studiu înainte şi fără, de cele mai multe ori , nimic în cap. Îi vezi , goliţi de sentimente, goliţi de tot, căscând gura şi admirând mai mult florile puse de călugări (ceea ce nu e rău deloc!).

Şi la Putna şi la Neamţ, călugării care vând lumânări si care primesc acatiste au o privire plictisită, scârbită, te măsoară după suma pe care o dai. Dacă e mai măricică, privirea lor devine vioaie şi activă, aproape amabilă. Dacă cumperi doar câteva lumânări, le primeşti trântite! La Putna Ta, Ştefane!!!

Putna aşteaptă de secole să ne trezim! Nu judec pe nimeni, doar observ.

Dedicaţie: pentru un foarte harnic iubitor de biserici : MERLINLX ŞI PENTRU UN ATENT ANALIST AL CELOR MĂNĂSTIRI: DUMITRU, şi, desigur, lui SORIN IOAN USCA, analist acribic, ziua, şi nuvelist spumos, noaptea.
PS Am tot fost la Rădăşeni să mă rog. Acolo e un PREOT CU MULT HAR, parintele Petru Irimescu care ştie să se roage şi care ştie să înalţe biserici!!! O face FIRESC şi o face ca un soldat al lui Dumnezeu, nu ca un cămătar!!!