Galeriile verzi și Omul Roșu – (gând)

Dacă în Grand Place de Bruxelles luminițe verzui urcă la cer și, odată cu ele, și vocile cu duh de bere ale celor care și-au făcut loc în Lumea Mare, aici, Omul Roșu moare lent , dar sigur, privind cum ultimele lui speranțe se destramă ca aburii de bere ai bruxellezilor.

Omul Roșu e obișnuit cu foamea și cu strigătul în deșert. Poate că nu mai vrea să lupte, poate că nu mai vede niciun sens. Privește în jur și noaptea e tot mai adâncă. ”Frate, trăiește tu dacă vrei!”

(Desen de Sorin Agachi)

Anunțuri

3 răspunsuri la „Galeriile verzi și Omul Roșu – (gând)

  1. dumnezeule, ce mana, cum pluteste rosiatica in marea aia de rosie. E parca un soi de predare deplina. nu ridici mainile, ci le decupezi si le dai.
    foarte puternic desenul

  2. Am fost convinsa ca privesc o lucrare de-a lui Egon Schiele … nu doar ochii, intreg corpul exprima sentimente.

    Felicitari autorului!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s