Oameni cu har, dar și cu multă minte!

(sursa imaginii: Victor Roncea)

Cu cât românii o duc mai greu, cu atât mai multă nevoia lor de un Mesia. Uneori o duc atât de rău, încât confundă planurile, politicul cu spiritualul, închinându-se, în egală măsură și la stăpânire și la biserică. Un preot pe care îl admir spunea că trebuie să mergi la biserică nu pentru că ai nevoie sau o mare povară te apasă (sigur, mergi și atunci!), dar, mai cu seamă când ești împăcat cu lumea și cu tine, atunci ești senin, atunci e bine să te rogi…
Nu sunt eu în măsură să dau sfaturi și cu atât mai puțin mă pricep la cele Sfinte. Și totuși… Reiau, zilele acestea o carte pe care o apucasem cândva la citit, dar s-a întâmplat să nu o termin… O carte a lui Adrian Alui Gheorghe despre părintele Iustin Pârvu, de la Petru Vodă. De știut că preotul este un om cu carismă, un mesianic, aproape un erou. Niciun cuvânt nu e deplasat să-l caracterizăm. A făcut 17 ani de temniță politică, a scăpat ca prin miracol, acum ascultă, acolo, la mănăstirea Petru Vodă tot felul de rugăminți de la tot felul de oameni. Majoritatea vin pentru pricini din cele mai aberante; uneia i-a fugit de acasă fata cu un băiat. Și ce să fac eu, întreabă preotul. Păi, să-mi spuneți unde e fata mea, zice aia.( Unii trăiesc exact ca în Evul Mediu! mai e oare de mirare de ce o ducem atât de prost??) …și preotul Iustin îi spune: Du-te la Poliție, de ce vii la mine? si aia se duce la Poliție și Poliția îi găsește fata. Femeia spune in sat că datorită preotului și-a gasit fata, că el a trimis-o la Poliție (!!!)…
Autorul cărții îi spune părintelui că se risipește cu astfel de oameni. Poate, zice acesta, că 99 intră așa, doar ca să-și spună necazul, dar poate că al o sutălea chiar are nevoie de ajutor! Și eu pentru el stau aici! (citat aproximativ).

Ingrați cum sunt, românii merg la preot ca la un mag, trăind într-o zonă aurorală a gândirii și așteptând ca acela să le rezolve toate prostiile pe care le fac, sau toate poveștile care, de cele mai multe ori țin de medicină sau de psihiatrie. Rolul mesianic al acestor preoți este enorm și de apreciat. Dacă ai dori să stai de vorbă cu ei, ar trebui să aștepți zile și nopți la cozi interminabile, și poate că și atunci te-ar cuprinde jena să mai vii și tu cu întrebările tale… Părintele Iustin stă câte 12 ore să asculte toate istoriile românilor care apelează la preoții „cu har” cu o lăcomie ce-i caracterizează în tot ce fac, solicitându-i fără milă, așa cum fără milă se înghesuie la Sfintele Moaște, aproape distrugându-le…

Răsfoind cartea de care vă vorbeam, dau peste acest pasaj pe care Adrian Alui Gheorghe i-l atribuie părintelui Iustin Pârvu, e un pasaj despre noi, despre români, l-am selectat pentru că, cel puțin pe mine, poporul acesta nu încetează să mă uimească; la întrebarea ce crede despre turnătorii la securitate, părintele răspunde cu o excelentă intuiție, de analist politic:

„…eu cred că la mijloc e vorba tot de o manevră pentru compromiterea unor instituții credibile încă. Nu cazurile izolate deconspirate vor rezolva problema morală a societății românești, trebuie denunțate cauzele care au dus la crearea statului securist și milițienesc român. Adevărații securiști, după ce au pus mâna pe puterea economică și politică, vor să transfere întreaga vinovăție din dreptul lor în spatele unor civili pe care i-au folosit, i-au mânjit, pe care acum îi aruncă precum niște cârpe la gunoi. Sistemul trebuie judecat, nu niște indivizi, mai mult sau mai puțin dovediți! dacă nu judecăm sistemul, dacă nu avem o reacție hotărâtă și radicală, nu facem decât să adormim vigilența tuturor, ORICE DICTATURĂ POATE REVENI DIN NOU ÎNTR-O SOCIETATE CA A NOASTRĂ ÎNCĂ BOLNAVĂ, ÎNCĂ DOMINATĂ DE FRICĂ. (subl. mea) ” (extras din Adrian Alui Gheorghe, Cu părintele Iustin Pârvu despre moarte, jertfă și iubire, ed. Conta, Piatra Neamț, 2006, vol. I, p. 37)

Câtă dreptate are părintele! câțiva pași spre dictatură i-am parcurs deja, eu așa cred… Sistemul comunist a fost condamnat de fațadă, de niște foști activiști, ca să dea bine în Occident… Restul e pe cale să se producă și nu cred că ne mai poate salva nimeni de noi înșine!

2 răspunsuri la „Oameni cu har, dar și cu multă minte!

  1. Pingback: Primăvara pe case « Dumitru Agachi’s Weblog·

  2. Pingback: Normalul lumii noastre – (răs)talmăcire « Elenaagachi's Weblog·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s