Nu sunt în manuale! Greu de crezut că vor fi!


…nu sunt în manuale, nu trebuie să-i „predau”, să fac analiză pe textele lor, să-i bucătăţesc, să-i „admir” la comandă, să dau referinţe despre viaţa lor, să conving elevii să-i citească, să dau un 10 pentru fiecare titlu nou din creaţia lor, să fac panotări cu opera lor, să-mi scot notiţe, să scriu, noaptea, panseuri despre ei, să adun opinii „avizate”, ale „marilor” literaturii române, să conspectez, să compar, să fac fişe de lectură, să adun opiumul amar al vanităţii… poate că fiecare dintre ei simte nevoia să se adreseze LUMII, ca „un clasic în viaţă”, poate că mustul Creaţiei boloboroseşte în fiecare dintre ei, la ore când oameni obişnuiţi dorm sau îşi sărută nevasta, poate că unii dintre ei sunt deja în CARTEA LITERATURII, sau, tot aşa de bine, poate că nici nu vor asta, poate că-i enervează orice idee nouă ce le traversează existenţa, poate că s-au săturat de Vocaţie, de Chemări, poate că Ingerul încă nu i-a răvăşit… Şi totuşi!
Câtă LITERATURĂ DE BUNĂ CALITATE ESTE PE BLOGURI!
Câtă libertate şi câtă frumuseţe a Cuvântului!
Nu, nu vor fi , poate, nicând în manuale, precum Cărtărescu… şi, ştiţi ce? POATE CĂ EI NICI NU VOR ASTA! POATE CA ASTA I-AR ENERVA CEL MAI TARE!

„să ne luăm cât mai repede tălpăşiţa
pe listă
nu mai e loc de maci,
nu mai e loc de soare,
nu mai e loc de grâu…
În hambare sunt morţi,
în pivniţe vii
şi noi visăm urât în fiecare seară
despre cum nu ne putem salva
rădăcinile…”

„Nu a mai rămas nici o gaură de vierme
În care să pot plonja, încercând
Să păcălesc timpul
Pentru asta cea mai bună e pălăria adâncă
Dar şi fetrul se albeşte
„Tot mai tare şi mai tare,
Mai aproape, mai aproape”;
Începând de la tâmpla pe care se odihneşte greierele
Până ajung roase şi albe, iepurii uită momentul ieşirii
Şi ochii lor roşii îngheaţă din când în când pe
Albul pălăriei
O port cu golul în sus
Să nu coboare peste mine ca un marsupiu

O sirenă trecea pe banda de urgenţă
Cine o mai şti pe unde este?”

„apoi ne-a trecut şi ne-am aruncat din nou în hamacul tăcut din curtea desenată pe zăpadă de un copil cu băţ. din când în când ne mai întindem mâna lungă spre vizorul în formă de veveriţă, îl dăm în lături şi tragem cu coada ochiului spre coridorul pe care se plimbă ghindele şi urşii, aşteptând ca siflanta să ne strecoare în ochi un peştişor parmen auriu; obosiţi îngrozitor de molfăiala pe care o prestăm spre a ne cenzura izbucnirile distructive, consemnăm uimiţi, aproape trădaţi, răbdarea unor cetăţeni de origine animală în faţa răutăţilor lansate în mod sistematic de balerine, răutăţi sub formă de ghirlande şi cercuri care se învârt în jurul blocului până le răspunde cineva la interfon. foarte urât! foartefoartefoarte urât! vom cere gardienilor imunităţii să-i amendeze pe stăpânii de balerine care nu strâng mizeria lăsată de acestea.

21 ianuarie 2011 (vineri)

„In tren, in fata mea, un desinator excentric, schiteaza rapid potrete de calatori in tus, intr-un carnet mare, de format a3, isi noteaza titluri in functie de gara prin care trecem. Scoate repede un carnet mai mic, a4, schimba penitele, si continua cu aceeasi dexteritate sa priveasca si sa inghita portrete. Numarul caietului invelit cu hartie transparenta: 269! Fara sa vreau sunt retinut de stranietatea acestuia. E pe bancheta din fata mea. Noi suntem si lumea “merge”. La un moment dat scoate chiar o foaie a4, pe care impanzise o acuarela verde, si schiteaza inca un portret comentat cu ora si pozitia trenului, in carioca verde. Trenul se leagana, si da desenului lui si mai mult efect. Calatorilor anonimi li se fura chipul cu nerusinare, li se da o alta identitate dupa cum vrea penita desenatorului pelerin. In cateva tuse adauga fiecarui desen o mica istorie, fictiuni despre destinatia lor, despre ocupatiile si gandurile tacute. Pune accent pe titlul fiecarei compozitii. Eu il privesc, zambesc, si-l prind la randul meu, in aceste cateva randuri …

„.
altfel voi săpa adânc
adânc adânc
și voi arunca la izvoarele tale
un cuvânt scris pe toate lucrurile:
orbire
îți vei face din mine timp
altfel te voi arunca sus
sus sus
și voi așterne pe cerurile tale
o lumină lungă
cât toate cuvintele:
tăcere”


„-În ce dată suntem ? Şi cum nimeni nu-i răspunse… Eu , unul am pierdut noţiunea timpului . Ştiu doar că nunta mea trebuia să fie acum câteva săptămâni şi fiecare zi care trece mă îndepărtează de ea tot aşa cum şi malul celălalt se îndepărtează de al nostru . Acum , înţeleg din ce spui , se adresă el locotenentului , că e tot mai puţin probabil să plec în curând de aici .

Locotenentul dădu afirmativ din cap , apoi se ridică şi el şi trupul lui uscăţiv părea aproape străveziu în lumina galbenă a lămpii de campanie …”

„nu mai ştiu unde sunt. nu trebuie să ştiu. mă vărs dintr-o zi într-alta ca printr-o dumnezeiască canalizare. de parcă caut ceva. de parcă sunt căutat. mă întorc în matcă cărunt, cu voinţa atârnându-mi de ţeastă ca un steag. de parcă caut, de parcă sunt căutat. nu eram în stare să; mă târam; nu re;

„Niciodată nu mi-am dorit să fiu altcineva decât cine sunt. Dar am vrut uneori să fac o pauză de mine însămi.

Aşa, ca un fel de ieşire din sine. I-am invidiat în taină pe roboţii şi androizii din filme care se puteau deconecta, puteau trece pe „stand by” sau „off”.”

„Spune-my, Dufy.
Mama ey de Vyaţă.
Unde-y adevărul?

În ceaţă.

Spune-my, Dufy.
Mama ey de Moarte.
Unde-y nemuryrea?

Departe.

Spune-my, Dufy.
Mama luy de Yery.
Unde-y tympul?

Nycăyery.

Spune-my, Dufy.
Spune-my ca să ştyu.
E devreme?

E târzyu.

Atuncy, Dufy, spune-my, şy te las.
My se bate pleoapa.
E de rău?

Hélas!”

„cine mai sunt io,
urla-mi sa ma stiu,
prea multul,
de asta va zic,
prea mult azi
ta na na, na na,
prea mult,
intr-o transa a prea multului,
sa uit de post, de frica de sare,
de Preamultul,
de prea multe,
shake it baby,
to much baby,
je veux m’arrêter,
ici, ou là,
par ici,
par là,
par ici,
par là,
par ici,
par là.


„Să merg la Viena? Ar trebui s-o pornesc cu iahtul pe Dunăre, în amonte. Nu ştiu dacă rezistă! Plus că au urcat porcii şi impozitul, de parcă iahtul ar fi un lux, nu o necesitate. Doar merg să mă tratez, nu să mănânc un wiener schnitzel! Iar elicopterul e mort, că stă kerosenu’ de trei zile-n vamă, de când a intrat dracu-n ăştia. ”

„încă îmi pare rău
că am rupt floarea de colţ, acum privesc
florile de muşeţel din faţa casei
cu alţi ochi, vorbesc cu ele, le mângâi,
le cert când dau să intre peste alee,
doar e spre binele lor – oamenii nu se prea uită pe unde calcă
dar ele continuă să crească pe alee numai de-al dracu’
iar eu le privesc cu drag
şi mi se par cele mai frumoase flori
.”

„…s-au rugat neam de neam de catolici mai aprig la bebeluşii roz din Vatican? Figuri imense de ceară pe care le vedem scăldate de izvoare, albe, clare, ȋn ȋntunericul catedralelor inundate. Muntele ȋntindea un chip de lacrimă celui care pierduse… azi plângem noi de munţii noştri. Am plâns Lascaux, e vremea să râdem Lascaux. ”

exergy33
s-a născut cândva
a trăit undeva
a murit altcândva”

IMAGINE: Gabriel Pacheco

Anunțuri

7 răspunsuri la „Nu sunt în manuale! Greu de crezut că vor fi!

  1. Frumoasă selecţie! Citite în înşiruirea lor, textele par scrise de „același” autor, doar aflat în stări de sine diferite, uneori ludice, cum e acel superb joc amar de-a „y”, al lui Badiliţa…

  2. Pingback: Valentine’s Day « Ioan Usca·

  3. Multumesc frumos! Iata o surpriza frumoasa care imi face un inceput de saptamana foarte frumos.
    Sunt absolut onorat. Zi senina!

  4. iti raspund cu graba, caci o fac dupa multa intarziere: multumesc pentru identitatea noua pe care ai dat-o randurilor mele facandu-le sa para a fi ale aceluiasi magnific scriitor, acelui Homer borghesian autorul tuturor volumelor de proza sau de versuri din toate timpurile. daca as face mai des sa para ca sunt el, m-as mai vindeca un pic…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s