Greul urcuş al maturizării

(Instalaţie; imagine de AICI)

Cu siguranţă, puţini pot uita prima sesiune de examene din viaţa lor. Generaţia mea a avut ŞANSA de a nu putea să-şi cumpere examenele… Şi spun asta pentru ca numai atunci ai satisfacţia propriului efort şi asumării propriului destin. Greul urcuş al vieţii e plin cu obstacole. Acolo unde ele nu există, ceva nu mai e deloc în ordine. Cunosc părinţi care ar face orice, numai copilul lor să nu aibă de înfruntat aceste obstacole. Ţi se rupe inima, evident, când îţi vezi copilul suferind, dar efortul lui abia e singurul care contează cu adevărat. Singurul obol adus maturizării, singura „plată” în slujba fiinţării desăvârşite, pe care Constantin Noica, de exemplu, o lega de ceea ce indeobşte numim ROST, A ROSTUI, ROSTIRE:
„…lucrurile au un rost, ba încă poţi să le şi dai un rost; găseşti un rost în lume, sau îi atribui unul. Rosteşti ce s-a spus prin lucruri sau le „rosteşti” pe ele, aşa cum face logos-ul matematic astăzi. Iar dacă pătrunzi cum trebuie Cartea lumii, sfârşeşti prin a te întreba: „Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?” – (Eminescu, n.n.), adică spune totul după o rânduială, şi nu doar pe dinafară.” (C. Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Ed. Eminescu, 1987, p. 26)
Până la urmă, tot va trebui să găsim un ROST, sau să dăm unul, cum spune filosoful, unor demersuri, pe asprul urcuş al rostuirii întru Fiinţă!

Anunțuri

7 răspunsuri la „Greul urcuş al maturizării

  1. Pingback: 48 « Dumitru Agachi’s Weblog·

  2. Pingback: 27 Ianuarie « Ioan Usca·

  3. Pingback: Senin « Dumitru Agachi’s Weblog·

  4. Pingback: Articolul saptamanii: 23-29 Ianuarie 2011 | 4Botosani.ro·

  5. Bobocel, imi pare rau sa-ti dau o veste „proasta”: mai sunt generatii „fraiere” care au avut sansa de a nu-si fi cumparat viata. Mult mai multe decit crezi. Altfel poate ca nici unul dintre noi nu am mai fi existat pina acum, de exemplu. Repaus absolut nu exista, dar un sistem inertial ajunge de regula intr-o stare de repaus relativ raportat la un sistem de referinta si poate determina o stagnare sau chiar o involutie a evenimentelor de orice fel. Ceea ce ma indoiesc ca s-a intimplat peste tot… „Cunosc părinţi care ar face orice…” Aha! Deci stii pe unii… Pe unii aflati intre ALTII! Care par a fi cam multi dupa cum tu singura constati… 😉

  6. Da, Cezar, stiu exact ce spui! Nu sunt vreo „generationista”, dar sunt sigura ca noi, cei de dinainte de 89, am avut sansa afirmarii fara plata la stapanire! Ca e o SANSA, asta e clar!
    Ce vor face acesti tineri minunati care se supara daca nu pot copia la exame, nu stiu sa spun…cu sigurantza, multi dintre ei vor ajunge …directori, parlamentari, presedinti!
    Ceea ce nu e chiar rau, nu? 🙂

  7. Pingback: Discursuri nerostite « Daurel's Blog·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s