Crăciun aiurea

Regula a devenit sa nu mai folosesc televizorul decat 3-4 minute pe zi. Nu ştiu cum se întâmplă, dar mereu aşa e. Mai ales de Sărbători, mai ales acum. Bietele ziariste de la TV tot încercă din răsputeri, luând figuri din cele mai „expresive” şi corespunzătoare,să ne inducă ideea că vin Sărbătorile, de parcă noi am fi coborâţi de pe altă planetă şi nu ştim cum să le petrecem. Săptămâna viitoare, toate posturile naţionale vor fi pline cu reportaje din hypermarketuri, impulsuri subliminale de a ne transforma într-o societate pentru care mersul la hypermarket a înlocuit mersul la cinematograf sau la teatru, a întrecut cu mult plimbarea în parc (numai boschetarii mai hoinăresc prin parcurile mizere), a devansat călătoriile şi vizitarea mănăstirilor, a anulat bucuria de a cumpăra de la magazinuţul din colţ, unde găseşti de toate, uneori la preţuri mult mai mici, de cele mai multe ori de la producători locali şi într-un timp foarte scurt. Nu cred că în multe ţări mersul la hypermarket e aşa o mare plăcere, aproape delirantă, cum e la noi. Aştept comentariu de la Ştefana, să ne spună cum e în Canada, de la Andra, să ne spună cum e la Bruxelles, de la Teofil, să ne spună cum e în America…
Aici, însă, cu cât „shoppingul” e mai lung, cu atât mintea e mai scurtă. Asta face din orice Sărbătoare, în loc să fie una a concordiei şi a frumosului, o sărbătoare a nervilor şi a îmbrâncelilor.
Crăciunul, mai apoi, înseamnă dragoste… chiar singur dacă eşti, el tot asta înseamnă. Ai putea, de pildă, să zâmbeşti pe stradă (dar ai fi taxat de nebun!), ai putea să te bucuri de parfumul de brad… dar nu! Gospodinele au hotărât altceva (şi asta o ştiu de la elevii mei!): Crăciunul înseamnă nervi (ai cumpărat, dragă, vinul ăla? cât, dar CÂT a costat????), însemnă covoare schingiuite, isterie, transpiraţie, scos ochii copilului (eşti un leneş, nu mă ajuţi la treabă! numai eu să fac tot!), insemană pahare frecate cu sârg, multă, inutil de multă mâncare… Aşa că, din „spiritul Crăciunului” , abia de mai rămâne o fărâmă, şi aceea penibilă şi lipsită de magie: ia de la tata cardul ăsta, dar vezi, să nu-l termini că nu mai alimentez până luna viitoare!
Dacă greşesc cumva, să mă corecteze: Dumitru, Diana, Beusergent, Mihai, Gânditorul de Hamangia, parintele Usca şi…cine mai vrea să deschidă acest blog!

Anunțuri

15 răspunsuri la „Crăciun aiurea

  1. Eu la TV nu ma mai uit in general, mai ales stirile le evit. Le ascult la radio. In rest: ai dreptate, desigur. Daca vezi ce-i la hypermarket-uri in preajma Craciunului, te apuca groaza. Eu nu inteleg, in Bucuresti sunt multime de magazine, unele deschise non-stop, cum de e mereu nebunie?

  2. Acum ce sa zic..incerc si=o perspectiva a jumatatii pline de pahar
    Cumparaturile de sarbatori parca dau o senzatie de civilizatie – si fiecare se bucura ca are motiv sa se afle acolo..
    Personal cand ma duc sa targui prin hipermarketuri cam zabovesc si eu – imi place sa observ ca lumea e ceva mai relaxata, chiar pioasa ..ca-ntr-un templu d-al lu’ Hermes despre care ne vestesc vestalele de la tv. :))

    (stiu, suna cam pagan ..)

  3. nu-i mai bine de mine ca n-am televizor??
    la radio, deci, belgienii sunt de 3 ori mai ingrijorati de stratul enorm (de 5 centimetri) de zapada (care uneori mai are si proprietatea de a fi invizibila) din centrul orasului si care deviaza in mod fabulos traficul.
    De cumparaturi n-am auzit foarte multe.
    De vazut blog, poate te mai imbunezi:D

  4. Panseul tau e o fotografie foarte reusita a starii de spirit din preajma sarbatorilor. Nimeni nu mai stie nici ce, nici de ce sarbatoreste. Sarboatoare e un cuvant pentru care se face curatenie si se lustruiesc podele, dar e numai un cuvant. Nu mai stim sa sarbatorim nimic…

  5. Pingback: Ivona Boitan – Negru de fum | Ioan Usca·

  6. Nu prea am a „corecta” ceva la tabloul general… El e cel descris, privind la general. Numai că eu vreau să nu mai trăiesc de la televizor, nici făcând vreo referire la hipermarket… Ele sunt realitate şi, totuşi, pot sa nu fie deloc şi realitatea noastră. Izolarea poate merge până a fi una autistă? Cred că da. Se poate să nu mai intri în hipermarket cu 2 săptămâni înainte de Paşti şi de Crăciun, cred că da. Poţi (încă) să stai de vorbă în piaţă cu o băbuţă şi să cumperi ceva de la ea?… E bine, deşi s-ar putea să fie şi ea cam grăbită să prindă un alt client… Cred că sunt destui care trăiesc normal. Vorbesc de indivizi, de familii, nu neaparat de comunităţi, deşi există şi acelea… Oricum, lumea e în schimbare accelerată. Diversitatea e ameţitoare şi contactul cu ea vine foarte devreme, din copilăria fragedă. Tradiţia nu mai e urmată cu rigoare canonică… Cine să mai aibă timp pentru asta. Totul se amestecă, aşa cum radioul a făcut cu folclorul în doar câţiva zeci de ani. Ieri eram în metrou (mă rog, poate e necesar să spun că la Bruxelles): lângă mine s-au aşezat două rusoaice în vârstă, de condiţie modestă, dar stilate, vorbeau cu gestica acea a ruşilor, amplă, elegantă, cu intonaţia lor ca o continuă mirare, aveau bască pe cap, a uneia roz, a celeilalte neagră, amândouă blonde natural şi frumoase… De cealaltă parte a culoarului erau două francofone, walone probabil, foarte volubile, comentând despre sărbători şi vacanţă, deşi cred că erau pensionare… Mai în faţă trei tineri surdomuţi vorbeau şi se amuzau, se vedea mai ales pe figura unuia dintre ei, îmi era jenă să privesc gestica lor expresivă, complicată şi vioaie, ca a unui mim foarte inspirat… Dacă o să spun că toţi am coborât în zona în care e marchés de Noël o să pară că exagerez… Prin urmare, fiecare se raportează la sărbători aşa cum crede, cum poate, cum îl duce capul şi cum îi arată sufletul. Dar cred cu tărie că au rămas destui care (le) trăiesc frumos. Mă gândesc la tinerii care ne vizitaează, e foarte bun aici şi cuvăntul colindă, în ajun şi nu numai. Face parte din sărbătoare şi pentru cei mai mulţi dintre ei şi pentru noi. Sună cam popeşte, dar totuşi o spun: să sperăm într-un Crăciun cu lumină! Dacă o să auzi asta şi la televizor, îmi cer de pe acum iertare!

  7. Intr-o tara occidentala cuvintul „consumatie” reprezinta (inca) cheia. Abia s-a terminat cu publicitatea de Haloween, ca incepi sa vezi braduti impodobiti prin magazine, reclame la televizor care vorbesc deja la sfirsitul lui octombrie(!!!) de reducerile de Boxing Day de Craciun(!!!). Luminite, cintecele, totul e facut astfel incit sa petreci cit mai mult timp in centrele comerciale. Sa petreci cit mai mult timp si, desigur, sa cumperi cit mai mult. Devine obositor, fara indoiala. Lumea se plinge in stinga si-n dreapta de cit e de penibila cursa asta dupa cadouri, incep party-urile de Craciun (la servici, unde te duci ca nu ai de ales, nu neaparat de placere). Asta ar fi stratul de deasupra. Dar daca il dai deoparte, reusesti sa te bucuri de un brad impodobit, de fetzele incintate ale copiilor care descopera cadourile dimineata si inca mai cred ca scrisoarea de sub pom chiar a fost scrissa de Mos Craciun, de o ninsoare cu fulgi mari si pufosi in seara de Craciun, de colinde, in esenta, de lucrurile simple. Da, e adevarat ca sarbatoarea Craciunului e un prilej pentru unii sa faca profit, sa vinda, sa cistige. Pentru altii Craciunul nu mai reprezinta decit corvoada curateniei si a cumparaturilor. Eu am ales sa nu fac parte dintre acestia. Inca mai putem alege. Craciunul poate fi, inca, ceea ce vrem noi sa fie: sarbatoarea nasterii Domnului! O bucurie adevarata si simpla! De aceea nu mi-e frica sa va urez, din toata inima, Craciun fericit!

  8. A trebuit să trăiesc ceva ani până să înţeleg un lucru simplu: că miracolul stă mai ales în altceva; e bine şi frumos să te pregăteşti pentru sărbători în toate felurile, dar nu de acolo vine aerul de sărbătoare.
    Sărbătoarea am simţit-o când m-am oprit din agitaţie şi mi-am amintit ce sărbătoresc.

  9. Mie ninsoarea mi-a băgat cu forţa magia în suflet, când deja nu mai speram. O colegă se plângea zilele trecute că nu reuşeşte să intre în atmosfera sărbătorilor, iar eu mă miram că încearcă. A fost o ninsoare miraculoasă care mi-a spălat din suflet toată retorica negativistă din ultimul timp. Şi când l-am mai văzut la televizor şi pe Solomon Marcus (da, mai apar şi de-ăştia pe la TV) spunând că „orice sistem tinde spre o calitate superioară sub acţiunea unor forţe adverse” am conchis că toate greutăţile sunt lăsate pentru a ne face mai buni… deci, să vină Crăciunul, aşteptăm Naşterea Domnului cu sufletele pregătite…

  10. Stef, Diana,Paul, Beausergent,
    Sigur ca o sa ne tihneasca! Doar daca ignoram contextul asta urat si sinistru al degradarii generale!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s