Drama Club, vise, și altele (Drama 10 ani)

De câte ori mă simt neputincioasă în legătură cu Drama Club, de câte ori îi văd confecționându-și rochii din plasă de țânțari și măști de făină, de atâtea ori îmi doresc să ajung vreun Mecena să am ceva bani pe care să-i „toc” astfel, sponsorizând cultura într-un liceu ca Laurianul, să le pun la dispoziție tot ce poate fi mai frumos: costume, decoruri, muzică, lumini, regizori bine plătiți, motivați, pe bună dreptate și de un minim câștig, nu numai de amorul artei…

(repetiție la Frumoasa fara trup, 2009)

Sunt vise, desigur și, cu meseria pe care cândva mi-am ales-o, crezând că e suficient să modelez oamenii, și să-i fac să vină spre cultură, ei bine, cu MESERIA ASTA asta n-o sa am niciodată bani pentru Drama…

Mi se rupe inima când îi văd cum caută, cum rabdă, cum se luptă cu toate prejudecățile vremurilor acestora…

(Balul bobocilor , 2007)

Copii fiind, mă urmează ca orbeții într-un vis pe care l-am preluat și eu și care-i termină cu nenumărați „dacă”…

(Ferma Animalelor)
Dincolo de bani, mai e ceva: unii sunt instruiți numai pentru premii! Sunt licee care fac nevroză dacă nu au numai PREMII… Noi, cei care mai suntem ( încă)  în Laurian, punem accent pe FORMARE, nu neapărat pe rezultate. De asta suntem mai uniți ca alții și privim premiile destul de suspect. Nu înseamnă că nu avem premii, ori că nu le dorim…

Doar că, știți voi, PREMIILE NU SUNT TOTUL! Poți fi plin de premii și gol ca o tablă pe dinăuntru. Premiile sună a dogit, asta e, așa cum nota 10 sună, de cele mai multe ori, suspect…

(Ema , Andra și Jo)

(Ema Done)

(Alex Sîrbu în Frumoasa fără trup)

(Manuela Pricop)

(Alex Sîrbu și Andrada Corlat)

Anunțuri

6 răspunsuri la „Drama Club, vise, și altele (Drama 10 ani)

  1. Doamna Agachi, felicitari pentru tot ce faceti! Ati fost unul din oamenii care au avut o mare importanta in formarea mea ca om! La 10 de ani de cand am terminat liceul, va multumesc ca m-ati invatat ce inseamna frumosul si m-ati incurajat sa gandesc! Ma bucur ca nu v-ati dat batuta in lumea asta plina de urat… Sunteti un om extraordinar!
    Cu deosebita consideratie,
    Sorina

  2. Pingback: Ilustrate 11 – De prin parcuri… « Dumitru Agachi’s Weblog·

  3. Cat ma bucur, Sorina, ca te „vad’!!!! Ultima data cand ne-am vazut, erai jurnalista prin Iasi! Mai esti la Iasi???? Te sarut!

  4. Da, mai sunt la Iasi… jurnalismul a ramas un hobby acum, il tin cat mai am timp 🙂 Predau engleza la Universitatea „Petre Andrei”, coordonez biroul de relatii internationale al universitatii (infiintat din toamna trecuta) si ma mai ocup si cu traducerile… M-am bucurat asa de mult sa dau de blogul dumneavoastra! V-am mai lasat, de altfel, niste comentarii legate de catei (si eu sunt un dog lover forever) si de Versailles… Ati ramas o sursa de inspiratie (dupa cum spunea si o fosta colega de-a mea)… Fiti sigura ca o sa va urmaresc in continuare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s