Vrabia din mine (Cristian Bădiliță)


(imagine source: Brisa Elisabeth)
Vrabia din mine a murit râzând

Vrabia din mine a murit râzând
Într-o primăvară aspră, ca aceasta,
când se varsă stelele-n pământ
când din nou îmi zămisleşte coasta

inima cu ciocul, albă, mi-a rănit
iar pe cicatrice doarme dus un înger
fără îndurare doarme dus un înger
gras, miop şi plictisit.

Vino tu şi-ţi pune buzele cu rouă
peste crucea mea de înserat,
fă cu sânge proaspăt la priveghi să plouă
şi-nveleşte-mă în giulgi curat

până când am să devin lumină,
aer sfânt sau pasăre cu dinţi
până când din omeneasca-mi faţă
zeci de ochi te vor privi fierbinţi,

vino tu, mireasă neîncepută,
să mă vindeci ori să mă ucizi,
intră blând în mine şi-mi alungă
dintre coaste vulturii gravizi.”

Cristian Bădiliță, Poeme pentru păsări și extratereștri, Ed. Curtea Veche, București, 2007

Se dedică acest poem: Gabrielei, lui Dumitru, lui Vania, Bellei, Dianei, lui Carmen, Lanternativei, Ștefanei și lui Mihai, lui eXergy, celei de-a 25 a oră, dragelor mele Mihaela și Caterina.


Anunțuri

5 răspunsuri la „Vrabia din mine (Cristian Bădiliță)

  1. Azi mi-am procurat Evanghelia după Ioan şi deja am demarat lectura. În plus, pomenind într-o discuţie telefonică cuvântul cheie „Bădiliţă”, pe dată s-a pornit ecoul, semn că autorul este apreciat şi de servicii…

  2. Pingback: Mirozna văduvei vopsite – 20 « Ioan Usca·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s