Joaca de-a poporul


Poporul e o caracatiță ce, uneori, are prea multe brațe. Uneori stă să înhațe, alteori stă cuminte pe fundul mării, dormitând lenevos. Sigur e palpitant sa te joci cu poporul! Sau de-a poporul. Să-l flatezi când ai treabă cu el, să-i dai șuturi când nu mai ai!
Despre fleacuri, ciuruiri și comandanți AICI.
În rest, actualitatea lui Eminescu, cu un text care nouă ne era interzis cândva, ”Doina”:

”Vai de biet român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui
Şi-i străin în ţara lui.”

”Îşi dezbracă ţara sânul,
Codru ­ frate cu românul ­
De săcure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă ­
Sărac în ţară săracă!”

Epilog:
Nu vreau ”liniștea” de care vorbesc unii comentatori de pe blogul acesta! Vreau o țară în care să se poată construi, pe care să o pot iubi și, eventual, în care să mor împăcată.
Poate că nu vreau chiar imposibilul…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s