Dumitru Irimia in memoriam

Dumitru Irimia este profesorul meu de la Litere… Mi-e greu să spun A FOST, pentru simplul motiv că dânsul ESTE!
Doar că acum o să ne vedem tot mai rar, uneori o să ne vorbim în gând, alteori o să pălăvrăgim despre frumoasele Colocvii Eminescu…
Zilele astea, ieri , mai precis, am fost împreună cu ai mei să revedem SATUL DE CRUCI, TUTANA…
tutana 1
Nu ştiu de ce anume tocmai IERI am fost acolo…Ploua şi nu aveam ceva mai bun de făcut, după ce am revăzut mormintele bunicilor din Argeş…
tutana2
Tutana e locaşul unei mănăstiri… dar ALTCEVA e important la Tutana…CRUCILE DE LA PORŢI… Am întrebat câteva sătence care e scopul lor… Am înţeles că nu prea ştiau nici ele… „Să se roage lumea pentru ei, maică…” asta era!!! POMELNICUL DE LA POARTĂ…
Lumea trece şi-şi face cruce când vede o troiţă ori o cruce…
tutana 5
Când vede însă câteva cruci la porţi, se rogă pentru ei… „Dumnezeu să-i ierte!”
Ieri am fost , nu ştiu de ce, în satul cu multe cruci, Tutana, judeţul Argeş…
Pe poteca sufletului meu sunt mai multe cruci…pe una dintre ele scrie DUMITRU IRIMIA… trecătorule, să spui în gând… „Dumnezeu să-l ierte!”

Anunțuri

16 răspunsuri la „Dumitru Irimia in memoriam

  1. Intr-adevar, Dumitru Irimia este si ramane in inimile noastre prin darurile minunate pe care ni le facea in fiecare discutie pe care o purta cu noi.

  2. N-am stiut ca nu mai e…Dumnezeu sa-l ierte. A fost un profesor exceptional, unul dintre rarii in universitatea aceea care avea coloana vertebrala, printre altele.

  3. Azi am aflat ca nu mai e…sau e , dar putin in alta parte…
    Domnule Profesor, eu, studenta timida careia i-ati pus un car de note de 10, care ascultam vrajita cursurile Dumneavoastra si cu care am vorbit despre moartea Mamei mele, eu, acum departe de Iasii dragi, cu un copil la varsta mea de atunci, de la inceputurile studentiei, va multumesc pentru ca ati avut rabdarea , blandetea , generozitatea sa ma rasplatiti cu lectia sufletului Dumneavoastra… Sunt onorata ca am stat in banca si in preajma Dumneavoastra.
    Dumnezeu sa va odihneasca!
    Marioara Novac, Braila

  4. Elena, imi poti trimite numarul tau de telefon sau o adresa de e-mail la annka2001@k.ro? Mi-au placut pozele din Tutana, as vrea sa le public intr-o revista (vorbim mai multe daca accepti sa iei legatura cu mine). Multumesc anticipat, Anca

  5. … NI KA = invinge , nu stiu cum de nu mi-a trecut prin cap Nike – zeita Victoriei …

    Multumesc pentru raspuns.

  6. nu vreau sa spun prea multe… dar unele lucruri sunt de-a dreptul mizerabile pe lumea asta. nu mi se pare normal ca intrand in anticariatul domnului Grumazescu si intreband de o carte a domnului profesor Irimia pe care ai vrea sa o colectionezi, acesta sa-ti raspunda ca de ce o mai cauti, ca oricum a murit, si te ia deoparte sa-ti spuna: „ce om execrabil a fost domnul Irimia”, in conceptia dumnealui. cum e posibil sa spuna asemenea vorbe unui potential cititor, indiferent de ce s-ar fi intamplat intre dansii la un moment dat, daca te consideri un om de caracter asa cum afirma dansul. din respect pentru domnul profesor nu voi mai calca in veci in „cocioaba” domnului, daca se poate numi domn, GRUMAZESCU.

  7. Sa stii ca am citit multe porcarii pe forumurile iesenilor despre profesorul Irimia… Nu ma mir deloc. Pe Grumazescu il stiu bine, e din subspecia ”alunecos”, familia de nevertebrate…
    Asa ca nu ma oripileaza parerea lui. Profesorul Irimia a incomodat pe foarte multi cu inflexibilitatea lui si cu atitudinea dura fatza de prostie si fatza de prosti, in general… Nu era deloc amabil, nu pastra uzantele decat la nivel foarte inalt si , uneori, nici acolo… De asta intra repede in conflict cu oricine. Avea insa un mare respect pentru studentii care stiau sa-l vada in esenta domniei sale. Unui dobitoc care se plangea pe un forum ca a picat la Irimia sau ca a muncit nu stiu cat pentru un biet 5 i-as spune: si eu am avut 5 la Irimia, in anul I si nu pe Irimia m-am suparat, CI PE MINE! Asa ca, iata, nota aceea m-a ajutat, daca ar fi fost prea mare, as fi adormit…
    Asa ca, nu trebuie sa te superi pe oameni. De asta suntem creati…sa ne indoim! Eu iti recomand sa mai intri in anticariatul lui Grumazescu… personal, am recuperat niste carti postale vechi superbe de acolo… Nu pe institutie sa te superi! Sa te mentii vertical!!!
    Asta e lectia profesorului Irimia! Eu asta am invatat-o cel mai bine! Asta a fost, de fapt, si ultima lui lectie… pentru cei care au stiut sa o inteleaga! Si au fost destui!

  8. Ar fi cazul pentru cei ce vor sa mai vada satul cu multe cruci sa se grabeasca eu cand eram mic si acest sat nu era electrificat erau in fata fiecarei curti cel putin 2 3 cruci frumos pictate si cateva zeci de troite pictatedin lemn. Manastirea din satul Tutana mai avea inca clopotnita din fata cu zidul si poarta masiva din lemn pe partea din stanga cum intrai in curtea manastirii se afla zidul din continuarea clopotnitei pina linga wc de linga turnul din spate.In partea dreapta se afla zidul masiv dintre cimitir si manastire cu gauri mari produse de trecerea vremii. Acum manastirea a ramas o simpla biserica .Au daramat clopotnita si zidul de la intrare zidul de la cimitir a ramas in picioare mai puti de jumatate in partea stanga din zid nu a mai ramas decit o bucata .Sa facut un gard metalic la drum mult in interiorul curtii manastirii locul ande se afla zidul din fata cu usa masiva din lemn si clopotnita au ramas in afara curtii bisericii iar privatizatul din stanga si-a facut intrare de masina in spatele casei prin fosta curte a manastirii.Nepasarea locuitorilor pentru ce le-a lasat inaintasii se observa si prin disparitia crucilor vechi din cimitir cele din lemn am inteles ca le-au ars la parastase iar cele din piatra l-au ingropat. Nici nu avem de ce sa ne miram in tot satul Tutana (fost comuna pana prin cincizeci si ceva) cam o treime din populatia comunei Baiculesti din cara acum face parte nu exista un monument al eroilor neamului (din1877,1914-1919,1940-1945)desi multi fii ai satului au murit in razboi . Pacat pentru acest sat care are 2 biserici 2 preoti un primar din sat (fost preot) la al 3 mandat si nu s-a putut face nimic.Ps au daramat si fosta scoala acum este un camp viran.

  9. Draga GHITZIBUSH, ciudat ni s-a parut ca batranele satului NU MAI STIU rostul acelor cruci! Asta inseamna ca li s-au spalat creierele… Cate despre manastire, e renovata, din cate ne-am dat seama, dar nu e deloc primitoare. Preotii de acolo sigur nu au nimic in cap, cu atat mai mut primarul. Probail ca sunt obsedati de termopane, ca toti romanii fraieri…
    Asta! Ma doare inima de ce spui, mama mea era din Baiculesti si mergem din cand in cand pe acolo.

  10. ori nu am citit eu bine, ori ghitzibush a uitat sa ne zica de ce se pun cruci la intersectii si in fata portii…
    obiceiul este, si ma mir ca nu stiu babutzele acelea, cand moare un om, sa-i pui cruce si in locul in care a murit, in locul in care a locuit , si in locul unde e inmormantat.
    am incercat odata sa ma inchin la toate crucile de la intrarea in tutana, venind de la baiculesti, dar masina mergea cu prea mare viteza, si nu am reusit…
    nu prea am fost in alte sate, dar ma mir sa nu fie si pe acolo, acelasi obicei, cu multe cruci…cel putin in zona argesului…
    nu stiu unde ai facut pozele…nu recunosc locul…
    spre capatul satului? pe langa manastire?
    nu stiu cine a fost profesorul irimia, dar se pare ca a fost iubit si ca destula lume o sa-i simta lipsa…

  11. Andi, la noi in Moldova nu e acst obicei…se pun doar cruci acolo unde omul moare in accident, sa spunem. In rest e o singura cruce si aia merge la locul lui de veci…
    Eu nu am mai vazut (si am umblat un pic prin tzara) alte sate ca Tutana…
    De aceea am intrebat babutzele…
    Despre profesorul Irimia ai destul informatie pe blogul meu si pe blogul Irimia, pe care-l l-am initiat si-l administrez. A fost profesor de limba romana la facultatea de Litere de la Universitatea din Iasi! Noi am fost studentii domniei sale!
    Fotografiile sunt facute in trecerea cu masina prin sat…
    Cu drag,

  12. pt andi
    poza cu crucea de marmura (a treia) este facuta chiar in mijlocul satului,
    la circa 300m de scoala

  13. L’incontro con il Prof. Dumitru Irimia è stato una delle “carezze” più autentiche che abbia mai ricevuto con sapiente umiltà, delicatezza, correttezza estrema.
    Le sue non erano solo delle lezioni di lingua, ricchissime e originali nel metodo, ma anche lezioni di “umanità”, che ricordo con piacere e incancellabile senso di gratitudine: era un intellettuale che sapeva da dove era venuto e dove andava.
    Di lui conservo il bene che ha “scritto” nella mia anima, attraverso il suo sguardo vivace, la bocca sempre aperta al sorriso, la voce calda, con la quale non mancava di “cantare”, ora con ironia, ora con impeccabile rispetto, l’amore per le proprie radici e per l’arte come mezzo di elevazione spirituale, la „sua” poesia della vita.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s