Glodenii gândului

Plouă ca într-un straniu balet 

Luni, 31 mart. 2008, Iaşi   

E aproape ora 8 seara. Ceasul de pe lada patului arată 7, ora cea reală, e singurul ceas pe care încă nu l-am schimbat după „ora de vară”. Care vară ? De astăzi la amiază s-a răcit şi plouă abundent, acum s-a pornit şi vântul… Iată vremuirea în care mă situez: hainele plouate, feţe şi zâmbete foto zgribulite, plumburiul cerului, „incredibil de frig şi umed”. În umezeala care m-a pătruns, când astăzi pe seară am ajuns acasă, o binecuvântare sorbită încet mi-a colorat nostalgiile. 

Marţi 1 aprilie

La Pocreaca. Noroiul plumbuieşte fiecare pas. Pocreaca e un sat. Deluros. Suntem vreo cinci, mergem cu o treabă de domni, ne facem de lucru la şantierul şcolii din sat. Pieptişul drumului şi pasta lunecoasă de sub tălpi ne solicită mişcări reinventate de balet modern, un bolero dezarticulat dintr-o stridentă muzică neagră. Plouă. Nu bacovian, e o tentaţie livrescă deja prea puţin expresivă. Plouă primăvăratec. Pocreaca e frumos spus. Însă metafora acestui fel de locuri e Glodenii Gândului. E un toponim. Pare sintagma unei prăbuşiri sau a unui cosmic cuptor de oale. Ce adamică împreunare e în gândul glodului! Îmi doresc să nu văd acel topos miraculos. De l-aş atinge cu pasul ar fi o demistificare. Ce ar putea fi: un drum, clei, poate o zare de pădure şi câteva case. Aş vrea ca locul acela să rămână proiecţia mea imaginară şi nimeni să nu-mi povestească ce a văzut când s-a rătăcit pe tărâmul celălalt.        

Dumitru Agachi            

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

4 răspunsuri la „Glodenii gândului

  1. Pingback: Solilocuri de seară « Dumitruagachi’s Weblog·

  2. Doamne ce frumos ai scris! dar oare ai fost vreodata in satul asta uitat de lume? Poate ai fi vazut ca la ora 7 dimineata cand oamenii de la sate merg sa lucreze pamantul ce i de acolo se aseaza la baut la una din cele 3-4 carciumi din sat? Mai acum o saptamana am avut un caz in Glodenii Gandului (sunt medic la SMURD Iasi), copil de 2 ani mort la propriu de foame si frig. Era o zi friguroasa de Martie! ambii parinti morti de beti, dormeau intr-o camera, iar unul din cei multi plozi pe care ii aveau zacea mort pe jos doar de vreo 2-3 zile. Noi am fost chemati ptr ca fratii lui nu mai suportau mirosul. La intrebarea noastra cati copii aveti nu se raspunde sec ” Dapi cine mai stie cati au ramas”.
    Asa ca aceasta localiate este cat se poate de profana, poate chiar mai profana decat restul!!
    Cu respect,
    Alex

  3. E cutremurator, Alex, ce spui! Iti multumesc pentru ca ai intrat… MAI SPUNE-NE! Poate conturam o harta reala a unei Romanii reale! de mult ma chinuie ideea asta! Iti dau si adresa blogului lui Dumitru, autorul acestui post despre Glodeni. El a vazut, desigur, si pitorescul si a imaginat, doar, catastroficul. Oricum, toponimic, e un loc predestinat intepenirii! iata si linkul catre Dumitru>
    http://www.dumitruagachi.wordpress.com

  4. Pingback: Tărâmul celălalt (2.05.09) « Dumitru Agachi’s Weblog·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s