Se întâmplă în Laurian
LAURIAN 150! La mulți ani!
Pe blogul Liceului am făcut vizibili: profesorii, programul manifestărilor, semnalul vernisajelor! De îndată ce-mi vor parveni materiale de la colegi, le voi posta!
Acum aș dori să-i alint pe cei patru mușchetari fără de care viața culturală a Laurianului ar fi un pic mai săracă. Sunt ”treziți”, deschiși, activi, talentați. Sunt în clasa a XII a, la capăt de drum în Laurian, și asta îi face și mai implicați.
ALEXANDRU SÎRBU este poet, prozator, actor, grafician, regizor. Un tânăr absolut minunat, dedicat liceului, culturii, Frumosului.
RĂZVAN CHIRILĂ este maestru fotograf, artist de mare finețe. Prin ochii lui, lumea e mai bună, culorile sunt mai puțin tenebroase. El a realizat coperta la ultimul nr. al revistei ”Sarmis”, a făcut toate fotografiile pentru catalogul profesorilor. Un tânăr înalt și blând care nu știe să spună ”nu”, ca și toți ceilalți colegi ai lui.
BOGDAN LUPAȘCU este coleg cu Răzvan și se pricepe la tehnoredactare și la programe de grafică. A lucrat coperțile la ”Sarmis” și Catalogul profesorilor.
ANDRA AGACHI este fata mea și mi-e greu să o laud. Oricum, iubește cu patimă Laurianul, se implică în aproape tot ce înseamnă activitate culturală, este redactor la ”Sarmis”, scrie eseu pe blogul ei, acum conduce trupa ”Drama Club”, o mare onoare ce i-a fost încredințată de curând.
După ce ei vor pleca, voi rămâne cu o vale , cu un hău în suflet. Mă voi strădui să-l umplu repede, altfel nimic nu ar avea vreun sens.
Cu siguranță, Laurianul mai are talente. Nu le știu pe toate.
Bravo vouă, dragii mei!
Copii încă…
elena agachi
Sint foarte frumosi, sint superbi in tineretea lor! Si lasa, e bine sa-i mai laudam pe ai nostri din cind in cind, caci altfel, cine ar face-o ?
Mai adaug doar ca proza lui Alexandru Sirbu m-a impresionat puternic. Ma tot uit pe blogul lui cu speranta ca mai dau peste ceva texte noi, dar nimic de prin martie incoace…trebe ca e foarte ocupat baietu’…Nu-mi ramine decit sa astept, cu rabdare, aparitia unui prim volum.
Ai dreptate, Stefana! Alex a lucrat toata vara la primul lui film, a filmat la ore incredibile prin gara, prin depou la tramvaie, aiurea… Cand se apuca de ceva, nimic nu mai are importanta. De blog nu mai are timp, il mai sacaim pe aici noi, profii , cu tot felul de activitati! Apoi va fi mai mult plecat sa se pregateasca pt regie.
…cat despre laude si promovari, ai dreptate! Mai ales la romani, daca nu facem noi, cine??? Uite, de pilda , la moartea prof. Dorcu… ma asteptam sa apara macar cateva zeci dintre fostii lui elevi, sa-i aduca un ultim omagiu. Sigur, nu neaparat pe blog la mine, dar sa fie vizibil, omul acela a fost mult PESTE MEDIE , noi l-am respectat enorm. Nu sunt in sistemul universitar oameni atat de competenti cum a fost prof. Dorcu… si totusi…daca noi nu…atunci CINE? dar prof. Irimia???
Stii, sistemul e tare invechit, prafuit… Am fost saptamana asta la Tg Mures, la o sesiune de comunicari din aceea traditionala, au participat universitarii. Fiecare ne-am citit lucrarile si la urma, cand, evident, nu mai era timp, le-am comentat putin … Plictiseala, oboseala, uneori dezinteres… Asta e sistemul. Se cheama ca am bifat o actiune, nu? Universitarii romanai SE TEM SA VINA PE NET! Il dispretuiesc. Se dau de ceasul mortii sa-si publice cate o carte, probabil in 200 sau 300 de exemplare, apoi se admira satisfacuti. Pe net nu vin, au studii de facut! Bun! Si care sunt cei 300 de cititori? Adunand si membrii familiei, si rudele nevesteleor, poate vreo doi studenti, se fac vreo 100… Asa e si cu recunoasterile. Nu vorbim de bine un om decat dupa ce moare. Eu asa am crezut. Acum nu mai cred nici asta! Nu-l vorbim never de bine! De rau, cat incape!