Prispa

(foto: Muzeul Țăranului Român)
Dacă balconul este spațiul intim, al transfigurării, al adâncirii în sine, al contemplării interioare sau al disperării, PRISPA este, cred eu, cu totul altceva…

Prispa e o prelungire a casei; ori, se știe, țăranul român are un adevărat cult pentru odăi… Nici nu locuia în toate (nici acum nu o face, iar țăranii orășenizați de astăzi nu fac decât să respecte această genetică ancestrală: imensele viloaie- azi lipsite de gust, după cum latura ”țărănească” a locatarilor a devenit lipsită de gust și de orice contact cu Frumosul – sunt, îndeobște, NELOCUITE!).

În orice casă țărănească erau măcar 2 odăi, chiar și în cele mai umile… Una dintre ele era mereu ”curată”, în sensul pe care îl știm cu toții… era pentru copiii plecați departe, pentru musafiri, pentru orgoliul lor țărănesc de a avea o odaie bună… Ori PRISPA este tocmai un fel de a nu da buzna în casă, de a ședea la o vorbă, de a adăsta… prispa e o manieră de a sta la taifas cu Lumea, cu totul diferită de balcon…e deschidere, e și Prag, dar nu unul intim, ci unul de pe care poți privi, contempla, pe care te poți cățăra, de pe care poți să muncești la ceva pentru tine sau pentru casă ori unde copiii pot să se joace. Ilie Moromete contempla Lumea de pe stănoaga podiștei sau de pe prispa casei…

Prispa aduce Lumea mai aproape, nu izolează, așa cum face balconul. Ca spațiu al locuirii, prispa înlocuiește patul, pe prispă dormeau în serile de vară familiile cu mulți copii, la răcoarea ei se adăpostesc animalele mici de casă… Prispa e locul privilegiat al bătrânilor… Îndrăgostiții nu aleg prispa, nu aleg expunerea și tihna, ci frunzișul, acoperișul veșnic al naturii, aleg trecerea către alt nivel: portița.

Prispa e locul pe care gospodarii expun zestrea fetei, când ea se mărită sau unde sunt puse darurile mortului, în ziua petrecerii lui din lume… pe prispă mamele tinere stau să-și legene pruncii, prispa e un spațiu al LUMIRII. Balconul e al tăinuirii.

La țăranii mai înstăriți, prispa s-a convertit în cerdac, a căpătat înălțime, tinzând, ușor ușor să se transorme în balcon… Odata situată mai sus, prispa și-a pierdut accesibilitatea, a dobândit tristețe și izolare.

Țăranii foarte săraci sau cei care nu au mai făcut prispă, au înlocuit-o cu o băncuță… cu un scăunel minuscul… tăranul român nu era așa de grăbit ca noi astăzi…pentru el timpul avea, într-adevăr, răbdare…

Nu dădea buzna, nu se smintea, își rezerva dreptul și fascinația contemplării… Îmi amintesc de bunicii mei… Ei nu aveau prispă, ci un cerdac modest. Bunica își privea cu mare pasiune oleandrii imenși pe care-i pusese pe cerdac. Era mândră de florile ei, de faptul că putea să se odihnească minute lângă ele…

Prispa/cerdacul sunt variante ale înțeleptei opriri din iureșul nebun al lumii. Dar câtă vreme or mai fi??

(selectia fotografiilor de AICI)

Balconul

”…Balconul celor de demult, cu dantelăriile lui negre, în contrast cu dantele alb-sidefii ale mătăsurilor de seară sau ale umbreluţelor, era spaţiul contemplaţiei pe verticală. El facilita o privire a reveriei şi a taclalelor la ceaiul serii, în dârele de fum subţire al ţigărilor lungi, purtate cu eleganţa gestului studiat, în care încheietura mâinii face palma să stea uşor lăsată spre spate. Exact la fel cum degetele atingeau uşor mânerul lăptos al ceştii de cafea de o strălucire incredibil de albă…Balcoanele lumii lor nu au fost niciodată închise. Balconul era un loc al suspendării privitorului, nu o anexă …Balconul a reprezentat diapazonul lumii lipsite de griji. Când văd porumbeii locuindu-le acum, am senzaţia că duc în bătăile lor de aripi, spirite ce nu se pot desprinde de aerul tare al serilor la balcon.” (Dumitru Agachi)

(Verona, balconul Julietei)
Spiritul analitic al lui Dumitru și inspirata sa postare mi-a trezit în memorie o altă reprezentare, mai romanțată, a BALCONULUI…balconul ca spațiu intim, al iubirii disperate, al pasiunii devorante, ”ungherul”, ar fi spus Eminescu, locul privilegiat, colțul, în care se consumă nu viața tihnită a cafelelor, ci CLIPA atât de dureroasă a nefericitei iubiri…

Balconul unui ultim sărut grăbit, în devălmășia sentimentului…

… al aripilor vii, care înalță dincolo de orice: ”Aripile iubirii mă-nălțară/Nu-i zid să poată stânjeni iubirea. /Iubirea-ncearcă tot ce iartă firea/iubirii…” (Shakespeare, Romeo și Julieta)

Balconul sărutat de îngeri: ”Ce strălucește-acolo oare?/Sunt zorile, și Julieta-i soare!” spune inima îndrăgostită…

Balconul, fiind un Prag, ascunde și separă totodată. Permite și cenzureză. Afirmă și neagă.

Suspendat în iubirea lui, agățat de ea cu încăpățânare, îndrăgostitul își aruncă în abis întreaga ființă:
”E viața mea ce m-a strigat pe nume?/Ce argintiu de dulce-mi pare șoapta/Iubirii, ce se coboară lin, în noaptea, /Întunecată, dar senină, în auzul celui/Ce-ascultă muzica-i divină…”

Balconul privește, ochii lui surâd…

Tăcerea ca o pasăre moartă

Tăcerea ca o pasăre moartă
Își înnegrise aripile pe jos
Până dincolo de bujorii păstoși
Până dincolo de zemuindele rodii
Înspre hotarele albe ale blândei zodii de piatră.

Nu mai întreba care e sensul,
Nu mai căuta prin hrube acunse armuri,
Cailor tăi nu le mai curăța copitele
Palide potcoave de argint
Nu vor mai primi,
Pâinea zorilor, amăruie
Nu o vor mai cere…

Tăcerea e blestemul trecerii
E lupta și e înfrângerea
E calea și e lacătul
Tăcerea e misterul,
Duhul peșterii și spima lucrului bine făcut,
E rândul la apă, e crugul sfârșitului lumii…
Tăcerea e vinul scăpat pe jos al cuminecăturii
Tăcerea e josul în sus al aerului…

Tăcerea ca o pasăre moartă
Cu aripile curbate în jos
Cu pieptul ars de metafore
Chiar ea m-a cuprins…

(ultimile 3 imagini, de la Teofil, Paleografia)e

MANIFEST

Cu multă plăcere descopăr acest manifest al lui Tudor Chirilă, vocalistul de la Vama Veche, actualmente, Vama…

..și o altă scrisoare, tot manifest, tot amăruie…

În lumea ocupată de ”sub ceresc”, cum spune Nichita Stănescu, aceste manifeste se adresează tinerilor care încă nu s-au apucat să fie „oamenii -grătar”!
Tudor e și un excelent autor de literatură pe blog…un blog pe care vi-l recomand!
Un “semnal” de la Teofil:
“Acum 30 si ceva de ani cand am terminat eu liceul, erau putini elevi care-l terminau fara sa stie (cel putin) cine au fost Solon, Pericle, Platon, Aristotel sau Cicero. Nu stiu cati din absolventii actuali ai liceelor romanesti pot identifica numele pe care le-am enumerat, sper ca multi. Trebuie sa recunosc, personal ma consider un elev al istoriei, intotdeuna am fost si am sa fiu pana la sfarsitul existentei mele fizice, dar de la dragostea pentru istorie si pana la simpla curiozitate culturala este o mare distanta. Cred cu tarie ca orice om care stie sa citeasca, trebuie musai sa-si valorifice darul pentru a incerca sa afle ceea ce nu stie sau ceea ce nu stie suficient. “

Rouen-imaginea Timpului veșnic

Deși tema acestei postări e un oraș, nu datele lui demografice ori istorice sunt importante pentru mine acum, le puteți găsi oriunde… ci TIMPUL.
Din punctul acesta de vedere, Rouen este o lacrimă de chihlimbar în care insecta e însuși Timpul… Orașul celor 100 de biserici e o relicvă ce zvâcnește încă din sec. III d. Hr., un fel de mort viu, de o frumusețe stranie.

În fotografiile luate de noi nimic nu pare să se fi schimbat…doar oamenii…

Pereții brăzdați cu trunchiuri de lemn sunt martori demni ai vremii și ai vremurilor.

#

Liniile atât de tipice pentru stilul normand susțin pereți, doar în aparență. Povara lor dulce e însuși Timpul…
Străbătând stradelele de o intimă strâmtoare, nu poți să nu te întrebi ce poate simți omul grăbirilor de azi, închis, fie și pentru minute, într-o clădire în care Timpul a înțepenit.

O casă ce părea ATÂT DE VECHE LA 1900, încât azi nu mai surprind decât, din nou, vigoarea și echilibrul.

Dintre aplecate gene temporale, dinții de piatră ai Catedralei Notre Dame de Rouen, cea mai înaltă din Franța și cea mai inaltă din Europa, la vremea terminării ei: 1880.

#

#

#

#

#

#
Marele Orologiu astronomic măsoară tot acest Timp condensat încă de prin sec. XIV. Unicul său ac indică doar ORA, restul e treaba marelui Ecran… Ecranul e Demiurgul, acul e punctul de miscare, ”cel întâi și singur”… fără de care nimic nu se poate numi naștere.

#

#

#
Și cum Timpul se leagă de CURGERE și de APĂ, alături de Marele Ceas e Fântâna Marelui Ceas…

#

#
Timpul încremenirii, timpul veșnic, în ipostaza lui umană, timpul măsurabil doar în țârâitul greierilor, ca la Eminescu, în zgomotul vălurit al apei, în liniile care-l și susțin dintr-o casă din Rouen…
Timpul care dă iluzia rămânerii, Timpul cel mai milos cu putință…

#

#

#

Link spre Dumitru, cu un excelent post despre Noua Catedrala Jeanne d Arc…

Vara cățeilor

Titlul acestui post e în legătură cu anotimpurile… ”primăvara cățeilor” înseamnă pentru noi, 1 martie, PLECAREA lui Jar... Apoi, ”iarna cățeilor” înseamnă PLECAREA lui Ajax…
”Vara cățeilor” e aparte… Aproape vreau să cred că ei NU PLEACĂ VARA… vreau să cred asta cu putere…
Evident, nu am putut rezista decât un an fără prietenul, fără copilul blănos…
A venit Lapidarius, pe scurt, LAPI… un labrador poznaș.

Până la venirea lui ne-am pregătit…
Ne-am amintit despre câinii muncitori… despre frumoșii câini ai atelajelor flamande…

..oricând gata să ajute…

…despre CALUL SĂRACULUI…

Uneori, când mă plimbam cu Jar, se găseau destui să sâsâie… ”un câine crești, dar un copchil nu poți să crești!!!!!”…
desigur, mă amăram… copilul meu A CRESUT ODATA CU ACEL CÂINE… dar cui îi pasă???

Apoi, veneu ”gospodine” patologice să spună: ”Câine ÎN CASĂ????!!!”

…o, da…câtă îmbâcseală sufletească trebuie să ai…ca să spui așa…

Câtă monotonie e în sufletul cuiva care nu știe SĂ PRIMEASCĂ, NECONDIȚIONAT, DRAGOSTEA!!!

(sursa imaginii: blog Hultanul)
Toți cei care iubesc animalele știu un mare secret…Ele oferă IUBIRE necondiționat!!!

(import img.)
…iubire în stare pură… iubire PUR ȘI SIMPLU…

(import img.)
…iubire până la capăt…
Și, chiar… cine poate suporta atâta iubire???
Cine poate sacrifica ore din viață, comoditate, ca să-i crească??? Destui…DIN FERICIRE!!!

De multe ori am aflat tineri care-mi spuneau… ”Părinții nu mă lasă să am un câine!!!”
De atâtea ori am suferit pentru fiecare tânăr în parte…

Cât egoism, ce puțin spirit de scrificiu trebuie să ai, ce inimă de gheață…
Toți, dar absolut toți cei care cresc un câine…indiferent de vârstă au în comun o deschidere sufletească fără limite…
Până nu faci asta, nu ai cum să știi… Până nu face el parte din tine, din viața ta, nimic nu știi!!! Despre iubire, în orice caz, foarte puțin știi!!!

Profesorul Dumitru Irimia – ultimul CV

Sunt recunoscătoare doamnei Cristina Irimia pentru a-mi fi trimis ultimul CV al profesorului Irimia, CV despre care mărturisesc că și pentru mine e o premieră…

STUDII
- 1956: Absolvent al Liceului teoretic “Roman Vodă”, Roman;
- 1956-1957: Bibliotecar al Bibliotecii Comunale Văleni- Neamţ
- 1962: Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, secţia “Limba şi Literatura Română” cu lucrarea de diplomă “Concepţia lui Eminescu despre artă”;
- 1976: Doctor în Filologie, cu teza “Limbajul poetic eminescian” (conducător doctorat: prof.dr.doc. Gavril Istrate).

Stagii de pregătire în străinătate:

- septembrie 1974: Corso di alta cultura, organizat de Fundaţia “G. Cini” – Venezia
- iulie 1991, 1992 – cursuri speciale consacrate limbii literare italiene, organizate de Università per Stranieri – Perugia
*
- 1990-1992: Decan al Facultăţii de Litere a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi;
- 1999-2001: Director adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetări Umaniste
de la Venezia;
- Vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România;
- Membru în Consiliul de conducere al Societăţii ”Limba noastră cea română” din Republica. Moldova;
- Membru în colectivul de redacţie al publicaţiilor “Analele Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi.Lingvistică”, Revue roumaine de linguistique, Bucureşti şi “Limba română” din Chişinău;
– Coordonatorul colecţiei Logos a Editurii Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, din care au apărut:
1. Eugen Coşeriu, Omul şi limbajul. Studii de filozofia limbajului, teoria limbii şi lingvistică generală, Antologie, argument şi note – Dorel Fînaru, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, 2009, 457 pp.
2. Carmen-Gabriela Pamfil, Timotei Cipariu, lingvist şi filolog, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, 2009, 327 pp.
– Membru al Uniunii Scriitorilor din România

ACTIVITATEA DIDACTICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ
– 1962- 1963: Şef de cabinet, asistent universitar la Catedra de Limba română a Facultăţii de Filologie –Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi;
– 1970: Lector la catedra de Limba română (Lingvistică, Stilistică);
– 1990: Profesor de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă); Poetica eminesciană, Stilistica şi poetica imaginarului; activităţi didactice desfăşurare la studenţi, anii II şi IV (învăţămînt de zi), anul V (învăţămînt la distanţă), Masterat, anii I şi II, Şcoală doctorală, Şcoală postdoctorală
– 1991 – : Conducător de de doctorat, specializarea Stilistică şi poetică;

Teze de doctorat susţinute:

1. Adrian Botez, Spirit şi logos în poezia eminesciană (publicată) – 14 feb. 1997
2. Elena Prus, Chişinău, Stilistica şi poetica modalităţii la Proust (publicată) – 11 nov. 1997
3. Irina Andone, Poetica eminesciană a contrariilor (publicată) – 16 feb. 1998
4. Inga Druţă, Chişinău, Neologismul în structura stilistică a limbii române actuale – 23 feb. 1999
5. Ioan Filipciuc, Constante stilistice şi semnificaţii arhaice în “Mioriţa” (publicată) – 27 martie 1999
6. Magdalena Leca, Limbajul poetic eminescian în traducerile italiene şi germane (publicată) – 16 aprilie 1999
7. Mihaela Cernăuţi-Gorodeţchi, Poetica basmului cult (publicată) – 22 oct. 1999
8. Lucia Cifor, Orizonturi şi dimensiuni ale locuirii în limbajul poetic românesc (publicată) – 22 oct. 1999
9. Odette Arhip, Stilul filozofic (publicata) – 25 oct. 1999
10. Cristina Chiprian, Stilistica şi poetica structurilor gnomice în creaţia lui Eminescu (publicată) – 28 oct. 2000
11. Sergiu Ailenei, Identităţi stilistice în proza românească interbelică (publicată) – 30 oct. 2000
12. Dorel Fînaru, Ars poetica eminesciană (publicată) – 30 oct. 2000
13. Zamfir Balan, Tipologie narativă în proza lui Panait Istrati (publicată) – 30 martie 2001
14. Cristina Hermeziu, Expresivitate şi persuasiune în limbajul televizual – 25 iunie 2004
15. Elena Agachi, Elemente de poetica prozei în nuvela fantastică a lui Mircea Eliade – 14 ian. 2005
16. Valeriu P.Stancu, Stilistica şi poetica paratextului în comunicarea artistică (publicată) – 14 ian. 2005
17. Lidia Bodea, Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler – 2 feb. 2005
18. Daniela Orzu, Structuri narative în romanul românesc postbelic(între adevărul istoric şi adevărul estetic) – 13 aprilie 2006
19. Smaranda Ghiţă, Stilistica şi poetica literaturii confesive (Jurnalul) (sub tipar) – 11 nov. 2006
20. Ioan Milică, Stilistica argoului în limba română contemporană (sub tipar) – 8 dec. 2006
21. Lăcrămioara Răileanu Solomon, Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga
(publicată) – 5 ian. 2008
22. Nicoleta Benea-Munteanu, Limbajul dramatic modern în două ipostaze: Luigi Pirandello şi Matei Vişniec – 6 feb. 2008
23. Adina Hulubaş-Barnia, Trasee iniţiatice în folclorul românesc. Structuri stilistice – 8 nov. 2008
24. Sebastian Drăgulănescu, Strategii ale comicului în creaţia lui Mihai Eminescu (magna cum laude) – 23 ian. 2009
25. Adina Blanariu-Vucović, Text şi reprezentare scenică în teatrul contemporan (Fernando Arrabal) (magna cum laude) – 17 februarie 2009
26. Emilia Boghiu, Marin Preda. Tipologia discursului narativ – 7 martie 2009
27. Teodora Ghivirigă, Formarea terminologiei economice în limba română (magna cum laude) – 11 martie 2009

– 1972-1974: Lector de Limba şi literatura română la Universităţile din Torino şi Milano, Italia;
– 1994: Visiting professor la Universităţile din Napoli şi Salerno;
– 1999-2001: Profesor de Limba şi literatura română la Universitatea Ca’ Foscari din Venezia, Italia
– 2003, 2005, 2007 : profesor invitat la Universitatea “Al. Russo” din Bălţi, Republica Moldova
– 2006 (mai) – cursuri şi activităţi seminariale (Program Erasmus/Socrates) la Università degli Studi din Udine – Italia
– 2008 (aprilie) cursuri la Universitatea de Stat din Cernăuţi – Ucraina
*
Iniţiator şi organizator al mai multor manifestări ştiinţifice cu caracter naţional şi internaţional:

– Colocviul Naţional Studenţesc “Mihai Eminescu”, ediţii anuale (1975-2006);
– Colocviul Naţional de Lingvistică, Poetică, Stilistică, Iaşi, 1985;
– Conferinţa Naţională de Filologie “Limba română azi”, Iaşi – Chişinău, în colaborare cu Universitatea de Stat a Moldovei şi Societatea “Limba noastră cea română” din Republica Moldova – 10 ediţii (1991-2006); ediţia a X-a (3-7 noiembrie 2006), în colaborare şi cu Institutul Român de Cultură – Bucureşti;
– ( în com.de organizare) Congresul al V-lea al Filologilor Români,( Iaşi-Chişinău, 6- 11 iunie 1994);
– Colocviul Internaţional “Mihai Eminescu” (Anul Eminescu – aniversare UNESCO), în colaborare cu Universitatea Ca’ Foscari, Venezia, mai 2000;
- manifestarea (prezentare şi concert) ”Dinu Lipatti – 50 de ani de la moarte” (aniversare UNESCO), la Venezia (cu participarea Comisiei de la Venezia a Consiliului Europei) şi la Treviso, decembrie 2000;
- “Săptămîna Brâncuşi” – în colaborare cu Universitatea Ca’Foscari din Venezia, cu Fundaţia Guggenheim şi cu Centrul Cultural ”G. Pompidou” din Paris – Venezia 2001;
- dezbaterea ”Sacro ed estetico negli affreschi dei monasteri della Bucovina” (concomitent cu o expoziţie fotografică), Padova 2001, cu participarea I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi al Bucovinei, alături de profesori, reprezentanţi ai conducerii Bisericii ortodoxe şi ai Bisericii catolice din Italia şi de profesori de la universităţile din Venezia şi Padova), la Udine, (în colaborare cu Università degli Studi şi cu Muzeul de Istorie şi Artă), 2001, la Pordenone, 2002, Udine, în colaborare cu Università degli Studi,2006
- Iniţiator şi coordonator al editării volumelor cu comunicări ale studenţilor Caietele Mihai Eminescu, Iaşi, 1980-1990, al publicaţiei Colocviului studenţesc Studii eminesciene, Iaşi, 2004, 2005, 2006; al revistei de filologie Collegium, Iaşi, 1985-1990;
- Iniţiator şi coordonator al colectivului de realizare a Dicţionarului limbajului poetic eminescian, o dată cu înfiinţarea Catedrei Eminescu la Facultatea de Litere a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi;
- Coordonator al proiectului de cercetare “Studii despre Eminescu”, la Centrul Naţional de Studii ”Mihai Eminescu” din Ipoteşti – Botoşani.
*
- Traducător din limba italiană (A. Balducci, Carlo Bo, Eugen Coşeriu, N. Iorga, Mario de Michelli, Nino Palumbo, G. Strehler etc.) şi în limba italiană.
Premii, titluri ştiinţifice şi distincţii obţinute:
- Premiul ”Eminescu” pentru exegeză – Suceava, 1994;
- Premiul Lucian Blaga pentru exegeză la Colocviul Internaţional Lucian Blaga, Cluj – 1998;
- Medalia Mihai Eminescu – Bucureşti, 2000.
- Distincţie de vrednicie, acordată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (I.P. S. Daniel), 13 octombrie 2000;
– Premio Internazionale “Padre Pio” 2003 Insieme, conferit de Libera Università Catolica Internazionale “Padre Pio” şi Accademia Internazionale di Scienze ed Arti “Padre Pio” – Italia şi Medalia “Padre Pio” (26 aprilie 2003);
– Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, conferit de Preşedintele României (Decret nr. 128 / 11 martie 2004);
- Diplomă la dezbaterea cu tema ”Este Eminescu cel mai mare român?”, Ipoteşti, 13 iunie 2006
- Diploma de excelenţă pentru rezultate de excepţie obţinute în activitatea ştiinţifică în anul 2005, Zilele Universităţii “Al. I. Cuza”, 26 oct. 2006;
– Diploma Universiăţii de Stat din Moldova, la cea de-a 60-a aniversare a fondării sale,
Chişinău, 6 nov. 2006;
– Titlul ştiinţific de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat ”Al. Russo” din Bălţi (Republica Moldova), şi Medalia comemorativă ”Alecu Russo” ( 2 iunie 2005, Bălţi, Republica Moldova);
- Titlul ştiinţific de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat din Chişinău (25 septembrie 2007, Chişinău, Republica Moldova).
- Medalia Universităţii ”Petru Maior” din Tg. Mureş (16 mai 2008)
Conferinţe şi comunicări susţinute în ultimii ani:
1. Matricea stilistică românească şi identitatea poeticii eminesciene, la Colocviul Internaţional Lucian Blaga, Cluj, mai 1998
2. Poetica eminesciană între naţional şi universal, la Colocviul Internaţional Mihai Eminescu, Botoşani – Ipoteşti, 15-16 iunie 1998
3. Multiculturalismul – o provocare a postmodernităţii, la Zilele Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, 26 octombrie 1998
4. Mihai Eminescu şi virtuţile poetice ale limbii române, la Muzeul Literaturii Române, Iaşi, Prelecţiunile Junimii, 13 ianuarie 1999
5. Eminescu tra il Libro del mondo e il Mondo come teatro, la Institutul Român de Cultură şi Cercetări Umaniste, Venezia, 13 ianuarie 2000
6. Mihai Eminescu nell’ interpretazione di Rosa del Conte, la Accademia di Romania, Roma, 25 ianuarie 2000
7. Gli interoggativi dell’ essere umano nella poesia di Eminescu, la Ateneo Veneto, Venezia, 21 februarie 2000
8. Sulla semantica di alcuni termini romeni in comparazione con i loro corrispondenti in italiano, la Colocviul La romanità orientale e l’Italia, organizat de Comisia Naţională UNESCO şi Institutul Român din Venezia, Venezia, 23 iunie 2000
9. Il senso tragico nella poesia di Marin Sorescu, Bologna, 14 septembrie 2000
10. Voci significative nella poesia romena contemporanea, la Festival Internazionale della Poesia, Venezia – Lido, 16 iunie 2001
11. Limbă şi cultură şi problema identităţii româneşti, la Simpozionul Internaţional “Republica Moldova: în căutarea identităţii”,Iaşi, 8-9 octombrie 2001, Chişinău, 10-11 octombrie 2001
12. Aspetti della poesia romena attuale, Pistoia, octombrie 2001
13. Venezia nella poesia di Eminescu, la Colocviul Internaţional Venezia ed i romeni, organizat de CNR, Universitatea Ca’ Foscari şi Institutul Român de Cultură şi Cercetări Umanistice, Venezia, decembrie 2001
14. Corespondenţa cu Romulus Cioflec – încă o oglindă a tragismului existenţei lui Panait Istrati, la Colocviul ştiinţific Panait Istrati şi Romulus Cioflec – Două destine literare, Sfîntu Gheorghe – Araci, 29-30 martie 2002
15. Eminescu şi mitul Veneţiei, Conferinţa de deschidere a lucrărilor Colocviului Naţional Studenţesc”Mihai Eminescu”, ediţia a XXVIII-a, Iaşi, mai 2002
16. Poetica eminesciană şi recuperarea esenţei originare a limbii, la Colocviul Internaţional Mihai Eminescu, organizat de Uniunea Scriitorilor din R. Moldova, Chişinău, 30 august 2002
17. Identitatea şi unitatea românească în două oglinzi: Eminescu şi Mateevici, la Academia Română, Bucureşti, 27 martie 2003
18. Il concetto di bello nella lingua e cultura romena, la Accademia Internazionale di Scienze, Lettere ed Arti “Padre Pio” – San Giovanni Rotondo, Italia, 25 aprilie 2003
19. Identitatea naţională între limbă şi literatură, Simpozionul Limba şi literatura română în spaţiul etno-cultural daco-românesc şi în diaspora, Academia Româna – Institutul de Filologie Română ”A. Philippide”, Iaşi, mai 2003
20. Orfism la Eminescu, la Muzeul Brăilei, 18 ianuarie 2004
21. Sacro ed estetico nella pittura dei monasteri di Bucovina, la Colocviul Internaţional La cultura romena tra l’Occidente e l’Oriente: Gli Umanesimi Greco-bizantino, latino e slavo, Iaşi, 21-22 mai 2004
22. Imaginea lui Ştefan cel Mare între Gr. Ureche si Eminescu, Societatea ”Mioriţa”
Cîmpulung Moldovenesc, 22 iunie 2004
23. Scrittori romeni ospiti a Venezia (nell’ ottocento), la Institutul Român de Cultură şi Cercetări Umaniste de la Venezia, 10 noiembrie 2004
24. Aspetti dello specifico della spiritualità romena nella lingua, la Universitatea din Udine, 11 nov. 2004
25. Scriitori români la Veneţia în secolul al XIX-lea, la Academia Română, Filiala Iaşi, 27 nov. 2004
26. Basm/poveste în creaţia lui Eminescu, la Muzeul Brăilei, 20 ianuarie 2005
27. Limbă şi creativitate la Eugen Coşeriu, la Simpozionul Rămîn român basarabean, ed. a II- a, 11 aprilie 2005, Bălţi, Rep. Moldova
28. Cîntare în poemul lui Alecu Russo Cîntarea României şi în creaţia eminesciană,
Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, 2 iunie 2005 – publicată în volumul Deţinători ai titlului de Doctor honoris causa, Universitatea de Stat”Alecu Russo” din Bălţi, Biblioteca ştiinţifică, Bălţi, 2008, pp. 107-126.
29. ”Osia statornică” – imagine eminesciană a identităţii naţionale, la Simpozionul
internaţional Limba şi literatura română: Regional – Naţional – European, Iaşi – Chişinău, 24-27 nov. 2005
30. Panait Istrati – despre prietenie, la Muzeul Brăilei, Brăila, 16 aprilie 2006..
31 . I monasteri moldavi: patrimonio dell’ Umanità, la Università degli Studi di Udine, 4 mai 2006.
32. Momento e modello Iordan nell’ italianistica, Simposio internazionale 80 anni di
italianistica presso l’Università “Al. I. Cuza”, Iaşi, 12-13 maggio 2006.
33. Stilul publicistic actual între libertatea de exprimare şi libertatea de expresie, la Al V-lea Simpozion naţional de jurnalism Stil şi limbaj în mass-media din România, Cluj-Napoca, 27-28 octombrie 2006
34. Actualitatea lui Eminescu în afirmarea unităţii şi identităţii românilor, la Conferinţa Naţională de Filologie “Limba română azi”, ediţia a X-a, Iaşi-Chişinău, 3- 7 noiembrie 2006
35. Eminescu şi revista ”Convorbiri literare”, la cea de-a XXXVIII-a ediţie a Zilelor
Eminescu, Ipoteşti – Botoşani, 13 – 17 ianuarie 2007
36. Sensuri brâncuşiene în două ”încifrări poetice”: Lucian Blaga şi Mircea Eliade, la Festivalul internaţional , ediţia a XVII-a: Blaga în actualitate, Cluj-Napoca, 3-5 mai 2007
37. Eminescu şi ”Convorbiri literare”, conferinţă de deschidere a Colocviului Naţional Studenţesc ”Mihai Eminescu”, ediţia a XXXII-a, Iaşi, 24-27 mai 2007.
38. Dicţionarul limbajului poetic eminescian, la Conferinţa Naţională a Cercetării Ştiinţifice din Învăţămîntul Superior, ediţia a IX-a – CNCSIS-9, Cluj ,17-19 mai 2007,
39. Eminescu şi Putna, la Colocviul închinat memoriei acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta – Tradiţie spirituală românească şi deschidere spre universal, Putna, 18-20 august 2007
40. In memoriam prof. univ. dr. Teresa Ferro, la Simpozionul internaţinal Români majoritari/Români minoritari: interferenţe şi coabitări lingvistice, literare şi etnologice, Iaşi, 19-21 septembrie 2007, Academia Română, Filiala Iaşi.
41. Unitatea limbii şi literaturii românilor (răspuns la Laudatio), la Universitatea de Stat – Chişinău, 25 sept. 2007
42. Termenul fire între sensul lingvistic şi sensuri poetice eminesciene, la Colocviul
internaţional Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, In honorem acad. Silviu Berejan, 28 sept. 2007, Bălţi, Rep. Moldova
43.Literatura lui Panait Istrati între naţional şi universal, conferinţă în plen la Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului , ediţia a IX-Evoluţia şi funcţionarea limbii- perspective normative în noul context european, Suceava, 25-28 octombrie 2007
44. Poveste – semn poetic esenţial în creaţia eminesciană, conferinţă la Universitatea
”Petru Maior” din Tg. Mureş, 21 ianuarie 2008
45. Ipostaze ale întîlnirii metapoetice între Nichita Stănescu şi Mihai Eminescu, la
Simpozionul 75 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu, ”Casa Limbii Române”,
Chişinău, 14-16 aprilie 2008, Chişinău
46. Creaţia între Cartea Lumii şi Cartea Poetului în poetica eminesciană, conferinţă la
Universitatea “Petru Maior” din Tg. Mureş, 16 mai 2008
47. Manuscrise eminesciene, la Simpozionul „Caietele Eminescu” – Omagiu Acad.
Eugen Simion 75 ani, Academia Română, Filiala Iaşi, 14 iunie 2008
48. Participare la Dezbaterea ştiinţifică cu tema Istoria, limba şi literatura română în
şcoală, Academia Română, Bucureşti, 25 iunie 2008.
49. Direcţii de semnificare ale semnului poetic AER în creaţia eminesciană, conferinţă în plen la Colocviul internaţional Semantica limbii şi semantica discursului: interpretare şi descriere. In memoriam acad. Silviu Berejan, Chişinău, 30-31 iulie 2008.
50. Etic-estetic în limbă şi arte, conferinţă la Colocviul închinat memoriei acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta – Epoca noastră, tensiunea etic-estetic, Putna, 20-23 august 2008.
51. Panait Istrati faţă cu limba de lemn, conferinţă la Al VII-lea Simpozion naţional de jurnalism, cu participare internaţională Limba de lemn în presă – ieri şi azi, Cluj-Napoca, 24-25 octombrie 2008.
52. Adevărul între Cuvîntul biblic şi Cuvîntul poetic în viziunea lui Eminescu, conferinţă în plen la Conferinţa Naţională TEXT ŞI DISCURS RELIGIOS, Ediţia I-a, Iaşi, 5-6 XII 2008; conferinţa de deschidere a Colocviului Naţional Studenţesc ”Mihai Eminescu”, Iaşi, ediţia a XXXV-a, 21 mai 2009.
53. Mihai Eminescu, conferinţă la Brăila, Brăila 641, Mihai Eminescu – Aniversare, 20 ianuarie 2009.
PROIECTE DE CERCETARE / Granturi
- Director de Proiect/Grant CNCSU, Dicţionarul limbajului poetic eminescian (DLPE), 1997 – 1999
Rezultatul cercetării:
DLPE: Concordanţele poeziilor antume, vol. I-II, 1048 pp., Ed. Axa, Botoşani, 2002
- Director de Proiect-Grant CNCSIS, Dicţionarul limbajului poetic eminescian (DLPE), 2004-2006
Rezultatul cercetării:
DLPE: Semne şi sensuri poetice. I. Arte, 246 pp., Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2005
DLPE: Concordanţele poeziilor postume, vol. I-IV, 2373 pp., Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2006.
DLPE: Semne şi sensuri poetice. II. Elemente primordiale, 296 pp. Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2007
Director de Proiect, Conferinţa Naţională de Filologie “Limba română azi”, Iaşi-Chişinău – ediţia a X-a, 2006 (MedC, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Institutul Cultural Român)
Rezultatul cercetării:
Desfăşurarea Conferinţei între 3-7 noiembrie 2007, la Iaşi şi la Chişinău;
Editarea volumului Limba română azi, 477 p., Ed.Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2007

PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

I. Volume monografice

1. Structura gramaticală a limbii române. Verbul, Iaşi, Ed. Junimea, 1976, 306 p.
2. Limbajul poetic eminescian, Iaşi, Ed. Junimea, 1979, 460 p.
3. Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa, Iaşi, Ed. Junimea, 1983, 264 p
4. Structura stilistică a limbii române contemporane, Bucureşti, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, 1986, 264 p.
5. Structura gramaticală a limbii române. Numele şi pronumele. Adverbul, Iaşi, Editura Junimea, 1987, 214 p.
6. Morfo-sintaxa verbului românesc, Iaşi, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza”, 1997, 410 p.
7. Introducere în stilistică, Iaşi, Editura Polirom, 1999, 279 p.
8. Gramatica limbii române, Iaşi, Polirom, 1997, 1999, 2000, 2004; 543 p.;
ediţia a II-a, Iaşi, Polirom, 2005, 543 pp.; ediţia a III-a, Iaşi. Polirom, 2008, 605 p.

II. Volume coordonate

1. Lingvistică, Poetică, Stilistică (lucrările Colocviului Naţional), Iaşi, Universitatea
”Al. I. Cuza” din Iaşi, 1986, 311 p.
2. Probleme actuale de lingvistică română (împreună cu Anatol Ciobanu), Chişinău, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iaşi, 2000, 406 p.
3. Atti del Convegno Internazionale ”Mihai Eminescu”, Venezia, 2000, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, 2001, 245 p.
4. Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Concordanţele poeziilor antume, Botoşani, Editura Axa, 2002, vol. I, 528 p.; vol. II, 520 p.
5. Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Semne şi sensuri poetice. I. Arte (75 pagini contribuţie personală, studii de autor), Editura Universităţii ”Al. I. Cuza” Iaşi, 2005, 246 pp.
6. Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Concordanţele poeziilor postume,
Iaşi, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, 2006, vol I.- 531 pp., vol II – 702 pp.,
vol. III – 658 pp., vol.IV – 482 pp.
7. Dicţionarul limbajului poetic eminescian.Semne şi sensuri poetice, II. Elemente
primordiale ( 40 pagini contribuţie-studii de autor), Iaşi, Editura Universităţii
“Al.I.Cuza” , 296 p., 2007
8. Caietele Eminescu (comunicările participanţilor la Colocviul Naţional Studenţesc
”Mihai Eminescu”), 1980-1989, Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iaşi
9 Collegium – Revistă de studii filologice, Iaşi, 1985-1990, Societatea de Ştiinţe
Filologice, Iaşi
10. Studii eminesciene, (comunicările participanţilor la Colocviul Naţional Studenţesc
“Mihai Eminescu”), nr. 1(11) – 2004, nr. 2 (12) – 2005, nr. 3 (13) – 2006, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi
11. Limba română azi (lucrările Conferinţei Naţionale de Filologie ”Limba română
azi”, Ediţia a X-a, Iaşi – Chişinău, 3-7 nov. 2006), 477 p. Editura Universităţii ”Al. I Cuza” din Iaşi, 2007
III. Ediţii
1. M. Eminescu, Despre cultură şi artă (Note asupra ediţiei, comentarii, În loc de postfaţă), Ed. Junimea, Iaşi, 1970, 314 p.
2-4. M. Eminescu, Poezii (Argument, comentarii, note), Iaşi, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza”, 1994, 459 p.; ed. a II-a, în 1997, 504 p.; ed. a III-a în 2000, 504 p.
5. Mihai Eminescu, Opera poetică (Cuvînt înainte, Note asupra ediţiei), Iaşi, Editura Polirom, 1999, 2000, 725 p.
6. Mihai Eminescu, Opera poetică (Cuvînt înainte, Note asupra ediţiei), ediţia a II-a, Iaşi, Editura Polirom, 2006, 756 pp.
7. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu – Viaţa (Povestea unei vieţi), Editura Ieromonah Nicodim, Mînăstirea Putna, 2009, 236 pp.
8. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu şi romantismul german (Prefaţă: O cale indispensabilă cunoaşterii creativităţii şi creaţiei eminesciene), Editura Ieromonah Nicodim, Mînăstirea Putna, 2009, 258 pp.

IV. Cursuri universitare

1. Il verbo, Torino, 1973, 75 p.
2. Il nome, Torino, 1973, 50 p.
3. Curs de lingvistică generală, Iaşi, 1978, 310 p.; 1986, 387 p.
4. Structura stilistică a limbii române contemporane, Iaşi, 1984, 306 p.;1985
5. Variante stilistice ale limbii literare, în vol. Prelegeri de limba română, Iaşi, 1982
6. Stilistica limbii române, Vol. I: Pentru o teorie a stilurilor, 97 pp.; Vol.II: Stilul beletristic, popular şi cult, 143 pp., Iaşi, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, 2004.
V. Studii şi articole (cca 150)
In volume:
1. Stilistica şi problema cercetării limbajului poetic românesc, în vol. Metodologia istoriei şi criticii literare, Bucureşti, Ed. Academiei, 1969, pp. 189-198
2. Pentru o teorie a semnului poetic, în vol. Studii de stilistică, poetică, semiotică, Cluj, 1980, pp. 145-152
3. Semnul lingvistic între “langue” şi “parole”, în vol. Cunoaştere. Creativitate. Comunicare. II, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, 1981, pp. 14-18
4. Il romanzo manzoniano ed il romanzo storico romeno, în vol. Atti dell’ XI Congresso Nazionale di Studi Manzoniani, 1982, pp. 157-172
5. Dualismul limbii în concepţia lui A. Philippide, în vol. Alexandru Philippide – 50 de ani de la moarte, Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iaşi, 1983, pp. 27-31
6. Raportul dintre teatru şi public în concepţia lui Eminescu, în vol. Omagiu lui G.
Istrate, Iaşi, Universitatea ”Al. I. Cuza”, 1984, pp. 229-248
7. “Mai am un singur dor” – poem al reintegrării prin moarte în unitatea cosmică, în vol. Lingvistică. Poetică. Stilistică, Iaşi, 1986, pp. 97-102
8. Omul faţă cu limba, în vol. Omul şi limbajul său. Studia linguistica in honorem Eugenio Coseriu, Iaşi, AUI, 1992, pp. 115-120
9. Literatura lui Eugen Coşeriu în limba italiană, în vol. Omul şi limbajul său. Studia linguistica in honorem Eugenio Coseriu, Iaşi, AUI, 1992, pp. 51-56
10. Mihai Eminescu – Doina. Geneză, context, structură şi semnificaţii poetice, în vol. G.I. Tohăneanu – 70, Editura Amphora, Timişoara, 1995, pp. 251-257
11. Semne, nume, sensuri poetice în ”Luceafărul”, în vol. Limbaje şi comunicare. II,, Institutul European, Iaşi, 1997, pp. 219-232
12. Omul [...] metaforizant şi natura limbajului poetic, în vol. Eonul Blaga – Intîiul veac, Bucureşti, Ed. Albatros, 1997, pp. 251-262
13. Expresie, semnificaţie, sens, în vol. Limbaje şi comunicare. III. Expresie şi sens, Ed. Junimea, Iaşi, 1998, pp. 134-143
14. Eminescu şi problema adevărului, în vol. Omagiu prof. univ. Vitalie Marin, Univ. De Stat din Moldova, Chişinău, 2000, pp. 238-246
15. Expresivitatea limbii române împotriva exilului siberian al fiinţei umane (Aniţa Nandriş), în vol. Probleme actuale de lingvistică română, Chişinău, 2000, pp. 62-73
16. Oscar Pavoni, în vol. Dizionario enciclopedico internazionale d’arte
contemporanea, Casa Editrice Alba, 2000, p. 224
17. Limbajul poetic ca limbaj absolut, în vol. Eminescu – Mă topesc în flăcări.
Dialoguri cu eminescologi în perspectiva Mileniului III, Ed. Litera – David,
Chişinău- Bucureşti, 2000, pp. 621-626
18. Vaporul nu putea să nu existe, în vol. Toamna vaporului. Confesiuni, memorii,
amintiri, Ed. Erota, Iaşi, 2000, pp. 244-249
19. Il linguaggio poetico di Eminescu: Dalla lingua fenomenica alla lingua essenziale, în vol. Atti del Convegno Internazionale ”Mihai Eminescu”, Venezia, 2000, Ed.
Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, 2001, pp. 47-68
20. Sulla semantica di alcuni termini romeni in comparazione con i loro corrispondenti in italiano, în vol. Convegno “La romanità orientale e l’Italia”, UNESCO, Bucureşti, 2001, pp. 22-37
21. Identitatea naţională între limbă şi literatură, în vol. Limba şi literatura română în spaţiul etno-cultural daco-românesc şi în diaspora, Academia Română – Institutul de Filologie Română ”A. Philippide”, Iaşi, Ed. Trinitas, 2003, p. 47-60
22. Mihai Iordache al Sucevei, în vol. Mihail Iordache. Evocări, Editura Augusta,
Timişoara, 2003, pp. 26-32
23. Eminescu e Venezia, în vol. Dall’ Adriatico al Mar Nero: Veneziani e romeni,
tracciati di storie comune, Consiglio Nazionale delle Ricerche, Roma, 2003, pp. 262-274
24. Unitatea şi identitatea românilor în două oglinzi: Eminescu şi Mateevici, în vol. Unitatea limbii române. Cu privire specială la Basarabia şi Bucovina, Ed. Academiei, Bucureşti, 2004, p. 89-101; şi în vol.Limba română, adevărata mea patrie, Antologie filologică, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti-Chişinău, 2005, pp. 652-665.
25. Imaginea lui Ştefan cel Mare de la Grigore Ureche la Mihai Eminescu, în vol. Jumătate de mileniu întru învecinicirea lui Ştefan cel Mare, Biblioteca „Mioriţa”,
Cîmpulung Bucovina, 2004, pp. 95-103 (republicată cu modificări din Dacia literară nr.
1,1996)
26. Sacro ed estetico nella pittura dei monasteri della Bucovina, în vol. La cultura romena tra l’Occidente e l’Oriente: gli umanesimi greco-bizantino, latino e slavo, Convegno Internazionale di Studi, Iaşi, Romania, 21-22 maggio 2004, pp. 105-120
27. Limba – componentă fundamentală a specificului naţional, în vol.Limba română, adevărata mea patrie, Antologie filologică, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti-Chişinău, 2005, pp. 939-946
28. ”Osia statornică” – imagine eminesciană a identităţii naţionale, în vol. Limba şi literatura română: Regional – Naţional – European, Iaşi- Chişinău, nov. 2005, Casa Editorială “Demiurg”, Iaşi 2006, pp.41-58
29. Momento e modello Iordan nell’ Italianistica, în vol. 80 anni di italianistica presso L’Università “Al. I. Cuza” di Iaşi – Atti del Simpozio Internazionale di Iaşi, 12-13 maggio 2006, Iaşi, pp. 203-212
30. Actualitatea lui Eminescu în afirmarea unităţii şi identităţii românilor, în vol. Limba română azi, Lucrările Conferinţei Naţionale de Filologie ”Limba română azi”, Ediţia X- a, Iaşi – Chişinău, 3-7 nov. 2006, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, 2007, pp. 11-20.
31. Literatura lui Panait Istrati între naţional şi universal, în vol. Limbaje şi comunicare IX (partea 1), Evoluţia şi funcţionarea limbii – perspective normative în noul context în noul context european, Editura Universităţii Suceava, 2007, pp. 89-111
32. Sensuri brâncuşiene în două ”încifrări poetice”: Lucian Blaga şi Mircea Eliade, în Meridian Blaga 7, Tom 1 – Literatură, Societatea Culturală”Lucian Blaga” Cluj-Napoca, pp. 105-115, 2007 (2008?)
33. Eminescu şi Putna, în vol. Caietele de la Putna – Tradiţie şi spiritualitate românească şi deschidere spre universal, Editura Grup Muşatinii Suceava, vol. I-2008-1, pp. 113-134.
34. Adevărul între Cuvîntul biblic şi Cuvîntul poetic în viziunea lui Eminescu, conferinţă în plen la Conferinţa Naţională TEXT ŞI DISCURS RELIGIOS, Ediţia I-a, Iaşi, 5-6 XII 2008, nr. 1/2009, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, pp. 45-56
În reviste:
1. Elementul arhaic şi funcţia sa la Eminescu, AUI, XI (1965), fs. 2, pp. 146-167
2. Aspecte stilistice ale întrebuinţării neologismului la Eminescu, AUI, XIII (1967), fs. 2 pp. 131-154
3. Naţional şi universal în concepţia despre artă a lui Eminescu, Cronica (II) ,1967, nr. 24, p.7
4. S. Puşcariu si problemele structurii gramaticale a limbii române, AUI, XIV (1968), fs. 2, pp. 181-193
5. Este se marcă a reflexivului românesc?, AnL, XIX, (1968), pp. 169-174
6. Vocabularul operei lui Caragiale, AUI, (XV), 1969 , pp. 79-95
7. Metafora universului în poezia lui Eminescu, Cronica (IV), 1969, nr. 24, p. 9
8 . Structura gramaticală a limbii române în concepţia lui A. Philippide, AUI, XVI (1970), pp. 35- 46
9. Despre interpretarea stilistică a creaţiei literare, Cronica (V), 1970, nr. 39, p. 7; nr. 41, p. 8
10. Interpretarea poeziei eminesciene plecînd de la Blaga, Conv. Lit., I (1970), nr. 5, pp. 77-81
11. Semiauxiliarele, AnL, (XXI), 1970, pp. 79-96
12. Expresia lingvistică a universului în poezia lui Eminescu, Limbă şi literatură, XXIV (1970), pp. 41-68
13. Poetic, nepoetic, nonpoetic sau … antipoetic, Iaşul literar, 1970, nr. 1, pp. 72-75
14. Vocabularul nostru cel de toate zilele, Iaşul literar, 1970, nr.2, pp. 69-72
15. Gramatică şi poezie, Iaşul literar, 1970, nr. 3, pp. 59-62
16. Rima, acest “canon” depăşit …, Iaşul literar, 1970, nr.4, pp. 58-61
17. Tot despre rimă…, Conv. Lit., 1970, nr.1, pp. 87-91
18. Între “creaţie” lingvistică şi poezie, Conv. Lit., 1970, nr. 2, pp. 73-76
19. Între poezie şi “parvenitism” literar, Conv. Lit., 1970, nr. 3, pp. 77-81
20. “Arta” unei interpretări a artei literare, Conv. Lit., 1970, nr.7, pp. 82-85
21. Ibrăileanu şi problemele limbajului poetic, Conv. Lit., II (1971), nr. 8, pp. 86-91
22. Note despre limbajul poetic, Conv. Lit., II (1971), nr. 9, pp. 79-82
23. În căutarea cuvîntului, Conv. Lit., 1971, nr. 1, pp. 70-74
24. Aspecte ale sintaxei frazei în scrierile lui Caragiale, AUI, XVIII (1972), pp. 79-91
25. Cultura românească în Italia, Cronica, VII (1972), nr. 23, p. 16
26. Aspecte stilistice ale articulării substantivului în poezia lui Eminescu, AnL, XXIV (1973), pp. 63-73
27. “Lacul” de M. Eminescu, Cronica, VIII (1973), nr. 2
28. Al. Manzoni şi teoria romantismului, Cronica, VIII (1973), nr. 42
29. Al. Manzoni în critica literară românească, Tribuna, XVII (1973), nr. 29, p. 10
30. Metafora indirectă la Eminescu, Cronica, X (1975), nr. 2
31. Pentru o semantică a imaginii în poezia lui Eminescu, Cronica, X (1975), nr. 41
32. Perspectiva umană în structura semantică a metaforei eminesciene, Cronica, 1976, nr. 24, pp. 1,4
33. Literatura română în Italia, Conv. Lit., 1976, nr. 5, pp. 19-20
34. N. Stănescu, “Cîntec”. Interpretare poetică, Limbă şi literatură, 1976, nr. 2, pp. 463-471
35. Il romanzo manzoniano ed il romanzo storico romeno, Notiziario , Bucuresti, 1976, nr.2, pp. 27-38
36. Vocabularul eminescian între statistică şi semnificaţii, Cronica, 1977, nr. 2,3
37. Al. Manzoni în România, Annali manzoniani, vol. VII, Milano, 1977, pp. 381-399
38. Limba, presa, radio-televiziunea, Conv. Lit., 1977, nr. 8, p. 13
39. Despre creativitate în limbă, Conv. Lit., 1977, nr. 9, p. 16
40. Structura gramaticală între libertate şi constrîngeri, Conv. Lit.,1977, nr. 10, p. 12
41. Limba şi relaţiile sociale, Conv. Lit., 1977, nr. 11, p. 13
42. Şcoala şi limba, Conv. Lit., 1977, nr. 12, p. 18
43. Poezia română în Italia, Cronica, 1978, nr. 42
44. Intre limbă şi stil, Conv. Lit., 1978, nr. 2, p. 13
45. Cuvîntul şi sensurile lui, Conv. Lit., 1978, nr. 3, p. 4
46. O problemă de gramatică, Conv. Lit., 1978, nr. 4, p. 11
47. Între tendinţă şi modă lingvistică, Conv. Lit., 1978, nr. 7, p. 10
48. Paralelisme lexicale, Conv. Lit., 1978, nr. 9, p. 11
49. Atitudini politice şi semnificaţii lirice la Eminescu, Cronica, 1979, nr. 2, p. 2
50. A. Balducci, scriitor de teatru politic, Arlechin, 1979, nr. 5-6, pp. 2,3
51. Metaforele poeticii eminesciene, Cronica, 1979, nr. 24, p. 3
52. Stilul ştiinţific, Limba şi literatura română, 1980, nr. 3, pp. 11-16
53. Rimă şi semnificaţie poetică la Eminescu, Cronica, 1980, nr. 14
54. Oameni de teatru ai secolului XX: Giorgio Strehler, Arlechin, Iaşi, 1981, nr.11-12, pp. 21-22
55. Mario Ruffini, traducător al poeziei lui Eminescu, Cronica, 1983, nr. 2, pp. 4-5
56. Raporturi lexicale şi semnificaţii poetice în “Luceafărul”, Cronica, 1983, nr. 24, p. 4
57. Propoziţia complexă, AUI, XXVIII/XXIX (1982-1983), pp. 83-87
58. Derivarea lexicală între posibil şi necesar, Cronica, 1983, nr. 17, p. II
59. Tot despre derivarea lexicală şi limitele ei, Cronica, 1983, nr. 30, pp. II şi IV
60. Raportul regional-literar, Cronica, 1983, nr. 41, p. II
61. “Luceafărul” în limba italiană, Cronica, 1984, nr. 2
62. 1883 – Anul Eminescu, AnL, Iaşi, 1983-1984, pp. 1-7
63. Nino Palumbo e la sua ricerca dell’umanità dell’uomo, in Singolare/Plurale, supplemento al no. 2 (35), Bari, 1984, pp. I-IV
64. Nivelele stilistice ale limbii, AUI, Lingvistică, 1985, pp. 21-30
65. Diateza dinamică, Collegium, Iaşi, 1, 1985, pp. 16-27
66. Regional-literar în textul artistic, AnL, secţiunea A, 1985, pp. 373-378
67. Datoria posterităţii lui Eminescu, Conv. Lit., 1985, nr. 7, p. 6
68. Limbajul poetic eminescian în interpretarea lui G. Ibrăileanu, AUI, Literatură, 1986, pp. 31-38
69. Adjective posesive sau pronume personale în genitiv?, Collegium, Iaşi, 2, 1986, pp. 131-136
70. Persoană gramaticală – persoană narativă – personaj literar, Collegium, Iaşi, 2, 1986, pp. 5-8
71. Timp gramatical – timp narativ în “Sărmanul Dionis”, Collegium, Iaşi, 3, 1987, pp. 47-58
72. Coordonarea opozitivă, AUI, Lingvistică, 1987, (Omagiu lui G. Ivănescu), pp. 41-47
73. Funcţii sintactice realizate prin constituenţi multipli, Collegium, Iaşi, 4, 1988, pp. 128-137
74. G. Ivănescu despre limbajul poetic, AUI, Lingvistică, 1988, pp. 37-46
75. I. Iordan şi stilistica limbii române, Collegium, Iaşi, 4, 1988, pp. 172-179
76. Le langage poétique – espace de la recuperation de l’essence originaire de la langue – idée centrale dans la poétique de Mihai Eminescu, AUI, XXXV (1989), pp. 1-10
77. Eminescu şi limba română, Cronica, 1989, nr. 2, p. 3
78. Modelul Creangă în studiul stilisticii limbii române, AUI, 1990, pp. 35-38
79. Azi despre Eminescu, Cronica, 1990, nr. 2, p. 5
80. Temps grammatical – temps narratif dans ”Le pauvre Dionis”, AUI, tomul XXXVII, Filosofie, nr. 1-2 (1991), pp. 108-116
81. Eugen Coşeriu – Un mare lingvist contemporan, Cronica, 1991, nr. 24, p. 13
82. Limba – componentă fundamentală a specificului naţional, Limba română, Chişinău, 1991- 1992, pp. 65-69
83. Între două scrisori, Cronica, XXVII, 1-15 V 1992, nr. 9, p. 6
84. Despre ortografia limbii române fără patimă (şi fără ideologie şi fără politică),I, Cronica, nr.8, anul XXVIII, 15-30 IV 1993, pp. 11-13,15; II, nr.9, anul XXVIII, 1-15 V 1993, pp. 12-13
85. G. Ivănescu – creator de şcolă în lingvistica românească, Dacia literară, 1993, nr. 1, p. 4
86. Un scriitor român între Estul şi Vestul deceniului trei – Panait Istrati, Limbă şi literatură, 1994, nr. 1, pp. 33-42
87. Aron Pumnul – Eminescu şi sensul fundamental al istoriei românilor, Dacia literară, 1994, nr. 2, pp. 31-36
88. Eminescu şi Italia, Dacia literară, 1994, nr.3, pp. 2-9
89. Scrisori din România (N. Cartojan şi S. Puşcariu către M. Bartoli), Dacia literară, 1993, nr. 3, pp. 31-32
90. Brâncuşi văzut în /din Italia, Dacia literară, 1994, nr. 3, pp. 34-39 (cu pseudonimul Andrei Cumpănă)
91. Gramatica între teoria limbii şi perspectiva didactică, Limba română, Chişinău, 1994, nr. 3, pp. 39-46
92. A. Mateevici, autorul celui mai profund poem închinat limbii române, Dacia literară, 1996, nr. 4, pp. 19-22
93. M. Blecher – Fiinţa umană între metafora noroiului şi metafora zborului, Dacia literară, 1995, nr. 1, pp. 28-31
94. Realul şi transcenderea realului în poetica şi creaţia lui Panait Istrati, Dacia literară, 1995, nr. 3, pp. 32-37
95. Imaginea lui Ştefan cel Mare între Gr. Ureche şi Mihai Eminescu, Dacia literară, 1996, nr. 1, pp. 50-53
96. Lupta continuă, Dacia literară, 1996, nr. 2, pp. 4-8
97. Scurtă întoarcere în timp, Dacia literară, 1996, nr.2, pp. 11-12
98. Adevăruri axiomatice puse în discuţie, Dacia literară, 1996, nr. 2, pp. 14-17
99. Eminescu şi problema adevărului, Dacia literară, 1998,nr. 2, pp. 20-22
100. O versiune italiană din proza lui Eminescu între emfază şi ignorarea exigenţelor actului de traducere (cu referire la volumul La mia ombra ed altri racconti, Ed. ”Rizzoli”, Milano 2000, îngrijit de Marin Mincu), Dacia literară, nr.4/2000), pp. 6-11
101. [fără titlu], în C.L. Rusu şi Olga Rusu, Mihai Eminescu, O monografie în imagini, Ed. Junimea, Iaşi, 2000, pp. 3-4
102. Eugen Coşeriu – Apărător al unităţii şi identităţii limbii şi culturii româneşti, pp. 10-11; Între două scrisori, pp. 151-155, Limba română, Chişinău XII (2002), nr. 10, In memoriam Eugen Coşeriu,
103. De ce scriu şi susţin scrierea cu î din i?, România literară, 49, 2002, p. 20-21
104. Eminescu şi Venezia, (I, II), Dacia literară, XIV, nr. 49 (2/2003), pp. 12-24; nr. 50 (3/2003) pp. 21-25
105. A intrat cu adevărat Eminescu în Città di Venezia?, LA&I (Litere, arte, idei) (supliment de cultură al ziarului Cotidianul), nr. 9 (265), anul VIII, 3 martie 2003
106. Ipoteşti – Realitate şi poezie, LA&I, nr. 11 (267), anul VIII, 17 martie 2003
107. Zbor frînt – Glose pe marginea poeziei lui Cătălin Anuţa, Dacia literară, XV, nr. 2/2004) pp. 32-34
108. Scriitori români la Veneţia în secolul al XIX-lea, în Prelegeri academice, vol. III, nr. 3, 2004, pp.103-119
109. Eminescu şi ”Convorbiri literare”, în Convorbiri literare, iunie 2007, pp. 82-85 (I), iulie 2007, pp. 92-97 (II); în Studii eminesciene, 4(14), pp. 5-15, Iaşi 2007
110. In memoriam Prof. Dr. Teresa Ferro, în Convorbiri literare, octombrie 2007, nr. 10 (142) p. 56 (2007)
111. Sensuri brâncuşiene în două ”încifrări poetice”: Lucian Blaga şi Mircea Eliade, în Limba română, Chişinău, nr. 10-12 (148-150), pp. 22-32, 2007; în Meridian Blaga 7, Tom 1 – Literatură, Societatea Culturală”Lucian Blaga” Cluj-Napoca, pp. 105-115
112. Reprezentarea romanescă a parizienei în literatura franceză din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, în Intertext, nr.1/2 2007, Chişinău, Universitatea
Liberă Internaţională, Inst. de cercetări filologice şi internaţionale, pp. 294-295.
113. Unitatea limbii şi literaturii românilor, în Limba română, nr. 1-2 (151-152), 2008, pp. 14-28.
114. Ipostaze ale întîlnirii metapoetice între Nichita Stănescu şi Mihai Eminescu,
în Limba română, Chişinău, nr. 7-8 (157-158), 2008, pp. 14-29.
115. Direcţii de semnificare ale semnului poetic aer în creaţia poetică eminesciană,
în Limba română, Chişinău, nr. 9-10 (159-160), 2008, pp. 21-32.
116. Pe marginea Bacalaureatului – 2008, în Caiete critice (În dezbatere: Istoria şi
literatura română la Bacalaureat), nr. 6-7 (248-249)/2008, pp. 53-58.
117. Panait Istrati faţă cu limba de lemn, în Limba română, nr. 11-12 (161-162),
Chişinău, 2008, pp. 65-80.
118. O cale insolită de acces la lumea de sensuri a creaţiei lui Mircea Eliade, în
Convorbiri literare, decembrie 2008, nr. 12 (156), pp. 41-43.
119. Eminescu şi Putna, în Glasul Bucovinei, nr.3/2009, an XV, nr. 59, pp. 109-123.
120. Sub semnu limbii române, în Limba română, nr. 1-4 (163-166), Chişinău, 2009,
pp. 125-128.
121. Adevărul între Cuvîntul biblic şi Cuvîntul poetic în viziunea lui Eminescu, în
Limba română, nr. 5-6 (167-168), Chişinău 2009, pp. 26-36.

VI. Prefeţe

1. O nouă ”cheie” de lectură a romanului lui M. Proust, la Elena Prus, Poetica modalităţii la Proust, Chişinău, 1998, pp. 3-5
2. Mîntuirea prin poezie (Salvation through Poetry), la Ion Boroda, Noaptea şoimului, (Night of the Hawk) Ed. Junimea, Iaşi, 1998, pp. 4-9
3. Ipoteşti, poezie şi sacru, la Valentin Coşereanu, Eminescu – Ipoteşti – Eminescu, Ipoteşti, 2000, pp. VII-IX
4. Panait Istrati din perspectiva narativităţii, la Zamfir Bălan, Panait Istrati. Tipologie narativă, Ed. Istros, Brăila, 2001, pp. 9-18
5. O analiză rafinată, la Irina Andone, Farmec dureros: Poetica eminesciană a contrariilor,Ed. Cronica, Iaşi, 2002, pp. 261-262; 264-265
5. Retorica între ştiinţă şi etică, la Odette Arhip, Retorică, Iaşi, Ed. Cantes, 2002, pp. I-VIII
6. Basmul incotro?, la Mihaela-Cernăuţi Gorodeţchi, Poetica basmului modern, Editura Universitas XXI, 2002, Iaşi, pp. I-XII
7. Poetica elementelor – cale esenţială de acces în lumea creaţiei poetice a lui
Lucian Blaga, la Lăcrămioara Solomon, Poetica elementelor în lirica lui
Lucian Blaga, Institutul European Iaşi, 2008 (Colecţia Academica – 44; Seria
Litere), pp. 7-15
8. Prefaţă, la Alexei Palii, Dicţionar de dificultăţi şi surprize ale limbii
române, Editura Epigraf, Chişinău, 248 pp., 2008.
9. Jurnalul – expresie a raportului dintre Eul superficial şi Eul profund al Fiinţei
umane, la Smaranda Ghiţă, Lumi interioare. Jurnalul între document şi
ficţiune, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, 2009, pp. 7-14.
VII. Recenzii şi comentarii

1. M. Eminescu, Poesie d’ amore ( a cura di M. Ruffini), Torino, 1964; AUI, XI (1965), fs. 2, pp. 229-231
2. J. Cohen, Structure du langage poétique, Paris, 1966; AUI, XV, (1969), pp. 155-156
3. Dicţionarul Eminescu, Editura Academiei, Bucureşti, 1968; Cronica, IV, 1969, nr. 3
4. P. Brodin, Ecrivains américains d’aujourd’hui des années ’60, Paris, 1969; AnL, XXI, (1970)
5. Méthodes de la grammaire, Paris, (1966); AUI, XVI (1970), pp. 144-146
6. Poétique, Paris, 1970; Conv. Lit., II ,1971, nr. 6
7. A. J. Greimas, Sémantique structurale, Paris, 1966; AUI, XVII (1971)
8. E. Petrovici, Studii de dialectologie şi toponimie, Editura Academiei, Bucureşti, 1970; în revista Parole e metodi, Torino, 1973, nr. 5, pp. 143-145
9. Atlasul lingvistic român, Vol. VII; Editura Academiei, Bucureşti, 1972; în Parole e metodi, Torino, 1973, nr. 6, pp. 317-318
10. Studii de limbă literară şi filologie, Vol. II, Editura Academiei, Bucureşti, 1972, în Parole e metodi, 1973,pp. 316-317
11. Ecaterina Teodorescu, Propoziţia subiectivă, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, în Parole e metodi, 1973, nr. 6, pp. 319-320
12. A. Vraciu, Studii de lingvistică generală, Editura Junimea, Iaşi, 1972; Parole e metodi, 1973, nr. 6, pp. 321-322
13. E. Bălan – Osiac, Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă şi portugheză, Ed. Minerva, Bucureşti; în Quaderni ibero-americani, Torino, nr. 42-44, 1972-1974, pp. 202-203
14. Marin Sorescu în italiană, Cronica, VIII (1973), nr. 6
15. O interpretare a poeticii lui Blaga în Italia, Cronica, VIII (1973), nr. 9
16. Limba română interpretată de G. Bonfante, Cronica, X (1975), nr. 20
17. M. Ruffini, interpret al epocii lui C. Brâncoveanu, Cronica X (1975), nr. 27
18. Un alt mod de a face istoria unei limbi (G. Devoto), Cronica X (1975), nr. 37
19. O nouă carte despre România apărută în Italia (La Romania), Cronica, XI, (1976), nr. 53
20. O nouă versiune italiană din poeziile lui T. Arghezi, Cronica, VIII, (1973), nr. 17
21. O nouă revistă de cultură: Notizie culturali italiane, Cronica, XI, (1976), nr. 9
22. Al. Andriescu, Stil şi limbaj, Ed. Junimea, Iaşi, 1977; Conv. Lit., 1977, nr. 6
23. Manzoni pro e contro, Conv. Lit., 1977, nr. 11
24. O revistă ”Limba Noastră” la Chişinău, Cronica, anul XXVI, (1991), nr. 24, p. 2
25. Un debut de excepţie: Camelia Toma, ”Cucuveaua din strană”, Conv. Lit., nr. 8 (81), sept. 2002, pp. 143-144
26. Dicţionarul moldovenesc-românesc – un avorton între inepţie şi ticăloşie, Contrafort, anul X, nr. 10-11 (108-109), oct.-nov. 2003, p. 12
27. “Gramatica limbii române”, între răspunsuri şi întrebări, Cultura, Fundaţia Culturală Română, nr. 24 (76), pp. 16-17, 1 iunie, 2006.
28. Beniamin Sîngeorzan, “Între cuvinte”, Ed. Opera Magna, Iaşi, 2006, referinţe critice.

VIII. Publicistică

1. De vorbă cu prof. C.C. Secchi – directorul Centrului de Studii “Al. Manzoni” Milano,Cronica, 1973, nr. 31
2. Milano l-a sărbătorit pe Manzoni, Cronica, 1973, nr. 31
3. De vorbă cu prof. Mario Ruffini, Tribuna, 1973, nr. 2
4. M. Ruffini la 80 de ani, Cronica, XI, 1976, nr. 46
5. Iaşi – Perugia, Cronica, nr. 45, 1977
6. De vorbă cu dramaturgul A. Balducci, Arlechin, 1979, nr. 5-6, p.1
7. Eugenio Montale, Cronica, 1980, nr. 14
8. O viaţă închinată ştiinţei limbii (interviu cu prof.dr. G. Ivănescu), Cronica, 1982, 48
9. Ion Turcuş (1924-1981. In memoriam), AnL, tom XXVIII, 1981-82,A, pp. 145-146
10. Nino Palumbo, Cronica, 1983, nr. 27
11. Lecţia lui Eminescu, Cronica, 1989, nr. 24, p. 10
12. Uitasem să rîdem, Cronica, serie nouă, anul II, nr. 1, (1249), 5 ian. 1990
13. Lupta continuă, Dacia literară, 1996, nr. 2, pp. 4-8
14. Anul Eminescu la Veneţia, Conv. Lit., serie nouă, ian. 2001, nr. 1, (61), p. 4
15. Două evenimente artistice de excepţie la Veneţia, Conv. Lit., 2001, nr. 2, p. 11
16. Universitatea azi, Timpul, serie nouă, anul III, martie 2002, p. 4
17. ”Modelul Coşeriu” – mărturii, interviuri, anchete, recenzii, Contrafort, (supliment) anul X, nr. 10-11 (108-109), oct.-nov. 2003, p. 12
18. Gheorghe Ivănescu, Ziarul de Iaşi, 15 mai 2004, (nr. 113) p. 6A
19. Plecarea poetului, Dacia literară, nr. 54, (3/2004), p. 59
20. Dialog cu Prof.univ.dr. Dumitru Irimia – Facultatea de Litere a Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi , Mircea-Cristian Ghenghea, în Constelaţii ieşene – ASTRA, Organizaţia de tineret a despărţămîntului”Mihail Kogălniceanu” Iaşi, anul I, nr. 4, dec. 2006, pp. 28-32.

IX. Traduceri

1. Umberto Eco, Totul e semn dar semnul e tot?, Cronica, 1976, nr. 10
2. G. C. Argan, Sculptura ab ovo, Cronica, 1976, nr. 19
3. Mario de Micheli, Sculptura care umple cerul, Conv. Lit., 1976, nr. 6
4. A. Balducci, Manifest pentru Allende (dramă în doi timpi), Arlechin, 1979, nr. 5-6,
pp. 21-47
5. G. Strehler, Note de regie la ”Regele Lear”, Arlechin, 1981, nr. 11-12, pp. 23-28
6. Nino Palumbo, Ziarul (cu studiul introductiv În căutarea umanităţii omului, pp. 5-19) , Bucureşti, Ed. Univers, 1982, 315 pp.
7. Eugen Coşeriu, Omul cu floarea în buzunar, Cronica, nr. 25, Anul XXVI, 1-15 sept. 1991, p. 7
8. Eugen Coşeriu, Proză: Cinema, Îmi spun inginer, Cele trei surori, Umflătura (după vol. La stagione delle piogge, Racconti e scherzi, Tübingen, 1988), Cronica,1992, nr. 9, p. 7
9. Eugen Coşeriu, Omul şi limbajul, Cronica, XXVII, nr. 7, 1-15 IV 1992, pp. 6-7 (traducere după L’uomo e il linguaggio, în vol. E. Coserio, Teoria del linguaggio e linguistica generale, Bari, 1971, pp. 3-18)
10. A. Balducci, Grandangolo, Dacia literară, 1993, nr. 3, pp. 49-56
11. Nicolae Iorga, Conferinţe în Italia. Raporturi între Italia meridională şi România, Oaspeţi români la Veneţia, Dacia literară, nr. 3, 1994, pp. 24-25
12. Elena Simionovici, Santo Monastero Voroneţ . Focolare di storia romena e di spiritualità ortodossa, Editura Thausib, Sibiu, 2002, 151 pp.

SEMNALĂRI

– Scriitori ieşeni contemporani – Dicţionar biobibliografic, Nicolae Busuioc, Iaşi, Ed. Junimea, 1997, pp. 213-214
– Dicţionarul oamenilor de seamă din judeţul Neamţ, Constantin Prangati, Ed. Crigarux, Piatra Neamţ, 1999, p. 122
– Scriitori şi publicişti ieşeni contemporani – Dicţionar, Nicolae Busuioc, Iaşi, Ed. Vasiliana ‘98, 2002, p. 233, 234
- Dicţionarul general al literaturii române, Ed. Academiei, vol. III, Bucureşti, 2005, pp. 670-671
- Analele Ştiinţifice alu Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi (Serie nouă), Secţiunea III 3 – Lingvistică, Studia linguistica et philologica in honorem D. Irimia, Tomul XLIX-L, 2003/2004, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi, 586 pp. (Tabula gratulatoria: Mioara Avram, Silviu Berejan, Sorina Bălănescu, Grigore Bostan, Ioana Both, Maria Carpov, Giugliemo Cinque, Anatol Ciobanu, Livia Cotorcea, Pompiliu Crăciunescu, Luminiţa Fassel, Teresa Ferro, Valeria Guţu-Romalo, Emil Iordache, Vitalie Marin, Eugen Munteanu, Mariana Neţ, Ileana Oancea, Gabriela Pana-Dindelegan, Ion Pogorilovschi, Gh. Popa, Elena Prus, Tatiana Slama-Cazacu, Maria Şhleahtiţchi, Gh. I. Tohăneanu, Vasile Ţăra, Anca Vasiliu şi alţii).
- Limba română, sub titlul Dumitru Irimia – promotor al identităţii românilor , nr. 1-2 (151-152) 2008, Chişinău, pp. 1-69,
- Universitatea de Stat din Moldova, publicaţie a Universităţii de Stat din Moldova, nr. 3(81), 30 octombrie 2007, Chişinău, pp. 1: O figură care completează lipsa unei catedre “Eminescu”(Mihai Morăraş) şi p. 4: Prietenie cu sorţi de izbîndă (Ion Melniciuc).
Referinţe critice
– Emil Manu, Mircea Tomuş, Vasile Ţâra, Livia Cotorcea, Dan Mănucă, Mihaela Mancaş, Eugen Munteanu, Valentina Butnaru şi alţii – în volume şi în revistele Analele ştiinţifice aleUniversităţii “Al. I. Cuza”, Analele Universităţii Timişoara, Astra, Contemporanul, Cronica, Convorbiri literare, Săptămîna etc.
– Solomon Marcus – în România literară nr. 4/31 ianuarie 2007.
– Anatol Ciobanu, Irina Condrea, Solomon Marcus, Rodica Marian, Valeria Guţu Romalo, Lucia Cifor şi alţii – în Limba română nr. 1-2 (151-152) 2008.
- Lucian Chişu, Laboratorul poetic eminescian, în Caiete critice nr. 1-2-3/2009, pp. 31-34.
- Ioana Vasiloiu, Eminescu – semne şi sensuri, în Caiete critice nr. 1-2-3/2009, pp. 35-37.
O umilă ”semnalare” se dorește și omagiul de pe acest blog!!!

Atmosfera din imagini

Caut, prin cărțile poștale și fotografiile vechi o anumită atmosferă… e drept că și documentul, și artisticul, dar multe dintre ele sunt creatoare de atmosferă.

Fântânile, de pildă, ascund o chemare melancolică; singurătatea lor vioaie (prin prezența apei), vegetația puțină sau luxuriantă, o anumită arhitectură creată de om, misterul ce le învăluie, toate acestea conturează o poetică a atmosferei, un frison al amintirii, un decor al inimii întristate.

Apoi sunt parcurile. Cu lumina filtrată discret, cu limbajul acesta ușor desuet, dar eminamente mitic al crengilor.

Parcurile străbătute de om, parcurile – palimpsest al pașilor, grafii sentimentale.

Mai e o stare, aceea impusă de singurătatea copacilor de lângă râuri…

Copacii care păzesc râul, santinele fidele ale Trecerii degajă o copleșitoare tristețe… paradoxala lor cale impietrită e dublată de acvaticul neliniștitor.

Apoi te impregnezi de poezia caselor vechi și ciudate, cum sunt cele din centrul istoric al muzeului-oraș Rouen…

…case ce par a sfida gravitația și care se inscriu într-o zonă a vagului și a neliniștii.

Case disperate și sinucigașe, case la limita răbdării…case provinciale ce ascund drame și obsesii.
Mai tristă decât o casă mohorâtă e o aglomerare mohorâtă…

Ce poezie a deșertăciunii în acestă înșiruire de cerceafuri! ce eternizare a efemerului!
Apoi, desigur, atmosfera ruinelor…

O biserică incendiată e un spațiu desacralizat și sumbru.

La fel de sumbru ca și un mare oraș inundat…(celebrele inundații din Parisul anilor 1910).
Oamenii suferă, ca la simboliști, de o tristețe cronică, nimeni nu mai pare a exista în hăul dintre ei și cer.

Supuși fatalității, ca în acest sat din Alger. Uitându-se muți la o lume pe care nu o pricep.
Arta e și ea supusă tristeții și risipei.

Dar arta e încăpățânată ca și piatra… și probabil ca și ea e nemuritoare…

Ţara în care totul se poate

Câteva gânduri ale unor români de departe sau de mai aproape despre ţara lor: Ştefana Sava:

“Ai furat, ai inselat, ai mintit, poti fi sigur ca vei plati, intr-un fel sau altul. Uscaturile romanesti, dimpotriva, merg in Parlamentul european. Imi lipsesc cuvintele…Ce sa spun ? Incredibil, oribil, de groaza ?!!!!… repertoriul meu este prea sarac pentru ce se intimpla acolo. Trio-ul CV Tudor, Becali , Basescu Elena, ce se pregateste sa reprezinte Romania …unde ?…in Parlamentul european (imi tremura degetele pe tastatura cind scriu….) este summum-ul rusinii unui popor. CV Tudor, care nu mai are nevoie de nici o prezentare, nu-i asa ? Becali, care iese din inchisoare pe motiv ca are imunitate ca euro-parlamentar… Nu mai pricep nimic…cum naiba mai esti pe lista de alegeri daca tu esti la zdup ? Si aceasta papusa Basescu, vai de capul ei, ti-e si mila, saraca, ce cauta in politica fatuca asta acoperita de silicoane si care ar trebui sa se intoarca macar pentru citeva trimestre pe bancile scolii primare, nu de alta, dar sa mai revizuiasca un pic conjugarea verbelor ? Chiar orice scursura, orice hotz, orice dobitoc, orice proasta poate fi europarlamentar, poate reprezenta tara in Parlamentul european ? Nu se poate, spuneti-mi, va rog, cineva, ca dorm si am un cosmar ! Ce poate fi mai rau, poate tara aceea sa cada mai jos decit atit ? Ma intrebam, stupefiata…

Da, se poate mai rau, sau la fel de rau. Si « mai raul » se cheama Catedrala Mintuirii Neamului. De ce mai avea nevoie biata tarisoara ? De megalomania reprezentantilor bisericii.
Citesc : ”Catedrala Mantuirii Neamului va avea o inaltime de 110 de metri, cat un bloc cu 30 de etaje, va fi asigurata impotriva cutremurelor de peste 8 grade si va avea o suprafata de 38.000 de metri patrati, adica de zece ori mai mica decat Casa Poporului. Cladirea va avea cinci etaje, intre care trei subterane si doua deasupra solului, 12 lifturi, 250 de locuri de parcare subterane si doua spatii de cazare, totalizand 500 de locuri.”
Poate nu am inteles eu bine, imi spun… O fi vorba de vreun hotel, vreun mall, ceva…Nici vorba, este vorba de o catedrala care se vrea simbolul mintuirii neamului romanesc. Nu stiu ce o fi in capul patriarhului Daniel, dar daca mai e ceva, nu e ce ar trebui sa fie… Din cite stiu eu, exista in Romania oameni care traiesc greu, care nu au nici ce minca, oameni cu adevarat necajiti, saraci, vai de capul lor. Poate ca milioanele de euro ar trebui folosite sa ajute cumva oamenii aceia. Din cite mai stiu eu, exista sute de biserici in ruina, biserici patrimoniu care asteapta, oh! de cind asteapta niste bani sa poata fi reconstituite, ori macar renovate. Din cite mai stiu eu, au existat preoti romani care si-au dat viata in inchisorile comuniste pentru adevarata libertate si pentru mintuirea neamului lor. Din cite vad eu, acum, reprezentatiii bisericii nu sint decit o clica a carei singura grija e sa construiasca o cladire MAI INALTA decit casa poporului.
Totul e deja pierdut in tara aceea batuta de soarta: respectul, mindria, cinstea, corectitudinea, nu mai exista demult. Ultima ramasita de respect a acelui popor pentru sine insusi s-a dus in vint odata cu trimiterea trio-ului infernal la Bruxelles. Doar ceva suflet ii mai ramasese poate neatins. Daca si acesta se va pierde in cele 250 de locuri de parcare, cele 12 lifturi si nu mai stiu cite spatii de cazare ale unei catedrale ca va costa milioane de euro si va face jocul afacerilor prea-inaltului patriarh si a clicii prea-sfiintiei sale, apai cred ca e timpul sa spunem ca neamul romanesc s-o pierdut cu totul. “
Preiau de la Nora Damian:
“Englezul Parkinson a calculat că o birocraţie creşte-n medie cu 5% anual chiar dacă nu are nimic de făcut: Acest 5% va produce noi regulamente şi proceduri. În cinsprezece ani se dublează” (http://leadercomunications.com). Apoi, cum se ştie, în orice structură ierarhică intră-n joc principiul lui Peter care spune că fiecare individ va fi promovat până-şi va atinge nivelul propriu de incompetenta”.

…Iar incompetentul, spune acelaşi Parkinson, va ascunde propria incompetenţă prin mărirea competenţelor: alte sarcini, alte responsabilitati, noi regulamente, noi funcţionari, desigur, care să se ocupe de ele. In spatele acestora rămâne nerezolvată “problema originală” ascunsă-n vraful de hârtii sau fişiere! Fiecare funcţionar, cu cât e mai incompetent(şi mai corupt) cu atât va avea pretenţii mai stricte privind competenţele si moralitatea!
Efect vizibil: şi ieri, ca şi astăzi, orice dezastru e apărat prin invocarea legii.”
Teofil explică ştiinţific ceea ce alţii vorbesc după ureche:
“Sistemul oligarhic este definit de Aristotel ca „dominare politica a bogatilor” , si se caracterizeaza prin coruptie endemica si economie subterana. Pentru Aristotel, oligarhia este un tip de forma de guvernare deviata, si nedreapta. Pentru el exista diferite moduri de a detine si exercita puterea. Combinand criteriul cantitativ – numarul celor care detin autoritate politica – si cel calitativ – exercitare guvernarii in interes comun sau privat – Aristotel descrie sase tipuri de sisteme de guvernare: trei sunt corecte sau drepte (regalitatea, aristocratia si republica), iar trei sunt deviatii ale primelor – tirania este o deviatie a regalitatii, oligarhia este o deviatie fata de aristocratie si democratia fata de republica. Cu toate acestea, exista doua forme de guvernare model: (1) oligarhia, daca puterea este „mai concentrata si mai despotica” si (2) democratia, „daca resorturile sunt mai slabite si mai blande”.
Cea mai importanta distinctie pe care Aristotel o face intre democratie si oligarhie este urmatoarea: daca intr-o democratie oamenii liberi, dar saraci, sunt majoritari si suverani, intr-o oligarhie bogatii si nobilii, desi minoritari, detin suveranitatea. Este important de definit aici si suveranitatea, fiindca aceasta stabileste foarte clar cine o exercita (spre exemplu – votul popular, corect si liber exprimat, care sta la baza puterii alesilor, este apanajul unei democratii si nu al oligarhiei).
Prin intermediul alegerilor, oligarhia poate fi camuflata, nu si neaparat destructurata. Mecanismele electorale pot ajunge sa aiba, in anumite circumstante, un rol simbolic, mai degraba formal; ele nu determina, ci consfintesc si confirma reasezarile de putere din cadrul sistemului. Statul oligarhic este, in modernitate, un „stat captiv”, subordonat intereselor unui grup restrans. Acest aspect a fost avut in vedere de Robert Michels, cand a enuntat celebra „lege de fier a oligarhiei”. Aceasta se referea la mecanismele specifice unei organizatii de partid, care perpetueaza organizari ierarhice, piramidale. Iar respectivele mecanisme pot fi extinse la nivelul organizarii sociale, astfel incat oligarhia devine inevitabila pentru orice comunitate. „Cine spune organizatie, spune oligarhie”, era convingerea lui Michels pentru care oligarhia este o forma prestabilita a vietii sociale. Ea este favorizata de lipsa de participare cetateneasca, de absenta controlului guvernantilor de catre guvernati si de dezinteresul populatiei fata de problemele publice. Oligarhia perverteste principiul reprezentativitatii democratice. In postarea viitoare vom discuta despre Democratia occodentala si slabiciunile ei.”
Gheorghe Rusu povesteşte amar despre viaţa de care ne lovim zilnic:

“El, primarul, transpira din abundenţă şi mototolea nervos o batistă în palme. Tocmai le zicea subordonaţilor le un ton răstit …băi, pe mine nu mă interesază cum faceţi dar în două ore să se vadă cât de cât ceva, prefectul e pe drum. “Cât de cât”, mi-am zis… “cât de cât”, deja începuse să ma calce pe nervi expresia. Pe câteva bănci din parc, aşezate strategic la umbră, mai mulţi pensionari jucau table pe bani. Ce zici, nea cutare, întreabă unul … dau ăştia pensiile la timp?… or mai fi bani? Păi, le dau zice altul… voi nu vedeţi că până acum le-au dat cât de cât la timp? Cum nu puteam să-mi astup urechile, am grăbit pasul. “Cât de cât” îmi zgâria deja urechile. La birou, totul părea în ordine. Cifre, indicatori financiari, cafea cât cuprinde… Aici nu e loc de…cât de cât… mi-am spus şi m-am mai liniştit. Aproape de sfârşitul programului apare şi ultimul client cu un braţ de acte. Îl invit să ia loc. Devine vorbăreţ şi-l ascult. Are probleme cu un partener, cu banca şi-mi zice până la urmă pe şleau… Ştiu că e criză… dar aş avea nevoie de un bilanţ pozitiv… nu mult… măcar… Nu, îi zic, să nu cumva să zici… Nu… zice el… nu mult… cât de cât acolo… Nu mai e nimic de făcut, mi-am zis. Acum totul e cât de cât… Mi-am aprins în minte o ţigară şi am deschis larg fereastra ca şi cum aş mai fuma cu adevărat. Plouase şi în bălţi sclipeau luminile aprinse în vitrine. Se răcorea şi în sfârşit avea să fie bine… cât de cât…”
Şi, în alt loc, o excelentă parabolă pe care o propun drept răspuns Ştefanei Sava:
“Până ce autorităţile s-au gândit să ia primele măsuri, a început ploaia. Oficialul care nu reuşea să se se mai trezească a fost transportat în siguranţă la hotel şi toţi se pregăteau să se retragă, când cineva a arătat cu degetul spre stâlpi şi cei mai mulţi au amuţit. De pe afişe, vopseaua se scurgea pur şi simplu şi acum fălcile candidaţilor cădeau la pământ şi ochii li se alungeau nefiresc şi se amestecau aiurea cu cravatele portocalii şi cu nasturii scurşi şi ei către brâu. Tipografii, care fuseseră toată noaptea zoriţi să termine, acum se ascundeau vinovaţi, aşa că au adus cu dubiţele alţi tipografi de la centru şi până la lăsarea întunericului au zdrăngănit maşinile şi au tremurat ghilotinele, încât cele câteva geamuri s-au făcut zob şi aerul fierbinte ce ieşea pe ele a uscat definitiv nucul, pe care cineva scrisese în joacă: ”Proaspăt vopsit!”… Apoi, paznicii, care nu reuşiseră încă să se spele pe mâini de prima vopsea, au lipit noile afişe atît de bine, că oficialul venit de la centru, care se trezise în sfârşit şi acum ronţăia o aripă crocantă de pui, nici nu şi-a dat seama că unele figuri, pe care le zărise de dimineaţă, acum erau şterse şi de pe stâlpi şi de pe listele de candidaţi şi că acum îi zâmbeau câteva chipuri noi, ce-i drept, destul de asemănătoare. Fanfara, plătită cu ora, a repetat grijulie marşul pentru a doua zi, în timp ce un detaşament de femei de serviciu a făcut aleea lună, după care a dat o fugă şi după câinii comunitari care începuseră să stropească fără jenă şi stâlpii portocalii şi pe onorabilii candidaţi. Într-un sfârşit, primarul a dat semnalul de plecare şi toţi au început să se retragă spre casele lor, mai puţin paznicii de noapte, cărora li s-a explicat cu frumosul că, deoarece nu mai sânt fonduri pentru a mai plăti şi alţi paznici, trebuie să rămână la post şi să păzească stâlpii, până ce vor fi aprobate noile rectificări bugetare.Târziu în noapte, de la fereastra camerei din hotelul luxos, oficialul venit de la centru căsca plictisit în timp ce-l muştruluia din obişnuinţă pe primarul cu obrajii stacojii, ce sta smirnă la spatele lui, privind alene cum o lună palidă şi obosită, ca o mireasă după noaptea nunţii, îşi târa lumina zdrenţuită peste micul orăşel de provincie adormit.
(Grafica: Marcel Chirnoagă, ciclul “Corabia nebunilor”)

Putreda burghezie şi fragedul comunism (Casa Sofian)

În şcolile comuniste pe care generaţia noastră le-a absolvit, burghezia era mereu aia rea, un fel de baba Cloanţa, pe care trebuia să o condamni de 100 de ori pe zi, iar comuniştii erau mereu ăia buni, bărbaţi muncitori şi transpiraţi, “tovarăşi” frumos pieptănaţi şi înţelegători care salvau naţia, luptând la nesfârşit cu burghezia, cu valorile ei, între care cele culturale erau cele mai dispreţuite…
Tovarăşii cu pricina erau aşa de luminaţi, încât, în dispreţul burgheziei (şi acum profi de “ştiinţe sociale” mai pronunţă ironic acest cuvânt!!!) au scos boierii din casele lor, i-au trimis la muncă silnică, ori prin puşcăriile politice, să moară pe acolo… şi, cu mintea lor scormonitoare şi genială, au băgat în frumoasele conace tot ce se putea: spitale, azile, orfelinate, instituţii, dar au băgat şi ţigani, despre care ştim cu toţii că nu sunt prea obişnuiţi cu luxul… ori cu igiena…
La Iaşi, de pildă, în fiecare dimineaţă când mergeam la facultate, trecând prin Păcurari, în dreptul unei case boiereşti, la aceeaşi oră, vedeam cum ţiganul care fusese strămutat de comunişti acolo îşi scotea calul din casă, unde dormise…
La toate astea mă gândesc când, aşa cum am mai spus cândva, bate vântul prin Casa Sofian…

Comuniştii, nu numai că au reuşit să spele creierii unei naţii, dar au realizat imensa performanţă de a o lipsi de identitate…
Frumosul dispare cu paşi repezi din jurul nostru…Chiar reconstituite, aceste case nu vor mai arăta niciodată bine pentru că nici arhitecţii nu mai sunt verticali şi inspiraţi.

Suntem o naţie de termopane şi de aparate de aer condiţionat. Şi tare mă tem că Preaînalţii vor folosi, în cazul Sofian, aceeaşi reţetă a mistificării pe care o văd pretutindeni prin ţară…

Biserica ortodoxă română se lăfăie acum într-un lux fără vreo noimă. Casele parohiale sunt mai înalte decât bisericile, bisericile noi le acoperă şi le eclipsează pe cele vechi, monumente de artă şi de bun gust… termopanele sunt nelipsite de la toate mănăstirile şi banii curg gârlă prin buzunarele unor lideri spirituali care ne propovăduiesc nouă că banul e ochiul dracului şi că suntem sub puterea lui…

Desfigurate de timp şi de nesimţire, casele vechi boiereşti vor mai trece o umilinţă: aceea de a fi prost recondiţionate, de asta pot fi sigură. Căci, ce cultură şi ce simţ estetic poţi cere de la prea marii zilei?? Oricare ar fi ei…

Aşa după cum am spus cândva, nu veţi găsi pe blogul acesta comentarii politice. Nu pentru că nu aş putea să le fac. Ci pentru că teoria mea e aceea că, ORICINE ne-ar conduce, de la orice nivel (biserică, stat, instituţie), el în sine nu are nicio valoare! E doar o haină, o piele, ce îmbracă un interes. Mai presus de el însuşi şi mai presus de micile noastre trebuinţe… Aşa că mă tot amuză, când se apropie “alegeri” de orice fel, patima pe care o pun unii de o parte sau de alta… E un amuzament negru şi suferind. Evident că nu mă amuz hohotind… Aşa cum bate vântul prin Casa Sofian, exact aşa bate prin toată politica românească, prin cultura românească, prin intelectul românilor, ale cărui rămăşiţe strălucesc mai ales când pleacă din ţară…
Comunismul fraged şi mustos, ca nişte pulpe de pui la rotisor, s-a instaurat definitiv în mintea multora dintre noi şi, ceea ce şi mai grav, se instalează, ca şi valoare dobândită, în mintea copiilor acelora cu creierele spălate…
Aşadar, pariem???
Casa Sofian o să arate, restaurată, mai hidos decât arată acum, o ruină???

Mulţumesc Andrei şi lui Răzvan Chirilă pentru că au avut curaj să intre şi să ia iamgini!