Fantoma de la Operă
Sigur, din cînd în cînd mi se face dor de “Fantoma de la Operă”…

Filmul lui Joel Schumacher a fost o încercare pentru tinerii mei prieteni, iubitori de teatru… iar muzica lui Andrew Lloyd Webber , o încîntare…
Filmul distruge scenariul din categoria “horror”… e povestea romantică a unei iubiri imposibile…

El este cel care suferă, desfigurat fiind, din naştere… Ea este vocea lui, creaţia lui.

El este geniul, ea este Zeiţa. Astfel ia naştere MUZICA NOPŢII…
El e rău, mi-au spus tinerii mei prieteni, dar rea e, uneori, IUBIREA, e egoistă şi exclusivistă. Depinde de fiecare cîtă cantitate de RĂU suportă.

Sau, într-o excelentă şi dinamică interpretare rock…



Aha! Sa inteleg ca folosesti trucul asta cu “Fantoma de la opera” cu toate generatiile! Excelenta alegere. Superba experienta am avut cand l-am vazut si eu in Aula, acum destui ani.
Eu imi amintesc de “Jesus Christ Superstar”, vazut in clasa, la video….
Da, multi isi amintesc…le mai pun inca, desi acum fiecare isi poate lua de pe net ce film vrea. Cu drag, ma bucur ca nu ai uitat…