A muri fără zgomot

Unora li se poate părea că a pierde un câine nu e grav, face parte din firescul ce ne înconjoară, aşa e legea firii, cam tristă, dar asta e!

A pierde însă un prieten, e mai mult de atât: e o lecţie de viaţă şi de moarte. Pentru că de la un animăluţ poţi învăţa mai mult decât din tratatele filosofilor.

Durerea e prea adâncă, să mai pot acum comenta…

Doar asta vrea să spun, nu atât că acest câine a făcut parte din toate clipele noastre, ci despre discreţia lui merită vorbit. Despre discreţia lui în faţa morţii, despre ultimile două zile, în care durerile nu mai conteneau şi cînd, la capătul puterilor fiind, ar fi dorit să plece, el – care n-a plecat de la noi niciodată. Extraordinara discreţie a animalelor, la apus, de a nu mai tulbura pe nimeni cu suferinţa lor, de a se retrage şi de a muri fără zgomot!

Spelndoarea de a muri fără zgomot!

1 martie, 2008